COMORI DE PATRIMONIU/ Statuia ascunsă de COMUNIŞTI în grajdul Primăriei

COMORI DE PATRIMONIU/ Statuia ascunsă de COMUNIŞTI în grajdul Primăriei
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

* Monumentul lui Ion C. Brătianu a fost ridicat pe un nou soclu, după Revoluţia din 1989


Un Ion C. Brătianu înalt de 3,5 metri domină Faleza Dunării din zona cunoscută de gălăţeni drept "La Elice". Este făcut din bronz şi aşezat pe un soclu de piatră. Cu spatele la oraş, arată cu mâna dreaptă spre un punct indefinibil de pe întinsul Dobrogei. Istoria statuii începe în perioada interbelică. "Monumentul a fost sculptat în anul 1926, de arhitectul Oscar Spaethe, din iniţiativa unui comitet condus de avocatul Mihail G. Orleanu, fost ministru al Industriei şi Comerţului, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi senator de Covurlui. Iniţial, statuia a fost aşezată în Piaţa "Sfinţii Apostoli", loc unde în prezent se află Liceul de Marină", ne-a explicat criticul şi istoricul de artă Corneliu Stoica.

Împuşcată şi depozitată în grajd

În cel de-Al Doilea Război Mondial, statuia a fost împuşcată de mai multe ori, fără a se şti exact din ce motiv. Proaspăt veniţi la putere, comuniştii au coborât monumentul avariat de pe soclu şi l-au depozitat în grajdul Primăriei, ca pe un obiect ruşinos. În mod ironic, era anul 1947, în preajma aniversării Revoluţiei din 1848. După o vreme, autorităţile socialiste au revenit la sentimente mai bune, au scos statuia din grajd şi au abandonat-o în curtea Muzeului de Artă Vizuală.

"Vindecată" şi urcată din nou pe soclu

"Pentru a înfăptui un act reparator faţă de memoria lui Ion C. Brătianu, Primăria Municipiului Galaţi a luat, în 1992, iniţiativa reinstalării statuii în piaţa de pe Faleză. Soclul, asemănător cu cel din 1926, a fost construit de o echipă de la Regia Autonomă de Drumuri şi Spaţii Verzi Galaţi. Echipa era condusă de Nicolae Malamatidis, maistru specializat în zidărie, ornamentaţii şi lucrări din marmură, format la şcoala unor antreprenori italieni din Galaţi, din perioada „de aur” de dinainte de război (Pepi, Rocco, Ramiris)", ne-a mai spus Corneliu Stoica. Tot această echipă a restaurat şi statuia. A fost reconstituit degetul arătător al mâinii drepte şi au fost astupate găurile provocate de gloanţe.

Monumentul a fost sfinţit pe 5 noiembrie 1992. Alături de autorităţile locale, la ceremonie au participat Radu Câmpeanu, pe atunci preşedinte al Partidului Naţional Liberal, precum şi membri ai familiei Brătianu. Statuia este împrejmuită astăzi cu un grilaj de fier.

Cel mai neiubit dintre paşoptişti

Statuia a fost turnată la Fabrica „V. V. Răşcanu” din Bucureşti. Gestul comuniştilor, de a da uitării şi chiar de a ascunde privirilor statuia lui Ion C. Brătianu, este cel puţin curios. Cu excepţia lui Ion C. Brătianu, comuniştii i-au ţinut la mare cinste pe aproape toţi conducătorii Revoluţiei de la 1848. Nicolae Bălcescu a ajuns pe bancnote, statuile lui C.A: Rosetti, Ion Heliade Rădulescu, Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu au rămas pe soclurile lor, iar nenumărate străzi le-au păstrat sau le-au preluat numele.

În cazul lui Ion C. Brătianu, lucrurile au stat exact pe dos. Nu doar monumentul din Galaţi a avut de suferit. La Bucureşti, statuia din Piaţa Universităţii a fost aruncată în aer de vandali, în anul 1948. Represiunea nu s-a limitat însă doar asupra brătienilor din bronz. Gheorghe Brătianu, nepotul lui Ion C. Brătianu, a fost arestat la domiciliu de comunişti, în anul 1947. Trei ani mai târziu, el a fost întemniţat ca prizonier politic la Sighet.

Cine a fost Ion C. Brătianu

Ion. C. Brătianu a trăit între 1821 şi 1891. Întors de la Paris, unde plecase la studii, a luat parte, împreună cu prietenul său C.A. Rosetti şi cu alţi politicieni proeminenţi, la Revoluţia din 1848, fiind prefect al poliţiei în guvernul provizoriu al acelui an.  Proeminent lider liberal, Brătianu a contribuit la alegerea Prinţului Carol I al României în 1866. Zece ani mai târziu a format un cabinet liberal, rămas la putere până în 1888. A avut opt copii, printre care şi pe celebrul om politic Ion I.C. Brătianu.

CITEŞTE ŞI: Vremuri şi vremuiri: Palatul Urechia, Sala Stalin, Teatrul „Tardini” (FOTO)

Citit 4201 ori Ultima modificare Joi, 14 Ianuarie 2016 16:07

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.