COMORI DE PATRIMONIU/ O capodoperă a artei ortodoxe ruse, la Muzeul de Istorie

COMORI DE PATRIMONIU/ O capodoperă a artei ortodoxe ruse, la Muzeul de Istorie
Evaluaţi acest articol
(12 voturi)

* Tripticul, unic în România, a fost pictat în urmă cu patru secole, în Rusia * După ce va fi restaurat, obiectul va face parte dintr-o expoziţie de sine stătătoare


În patrimoniul Muzeului de Istorie "Paul Păltănea" Galaţi există o piesă deosebit de valoroasă, din categoria "artă plastică bisericească", înscrisă în inventar sub titulatura de triptic. De fapt, este vorba de un fragment dintr-un iconostas portativ, datând din urmă cu aproximativ 400 de ani, achiziţionat de Muzeul de Istorie în anul 1955. Nimeni nu ştie însă cu exactitate nici de la cine şi nici în ce împrejurări a fost cumpărată, în urmă cu 60 de ani, această bijuterie a artei ortodoxe ruse.

Descoperit la Muzeul Precista

În ţară mai sunt cunoscute trei tipuri de iconostase portative, preluate în 1948 de la Castelul Peleş şi păstrate în Muzeul de Artă al României. "În 1971, cercetătorul de artă Anatolie Teodosiu, studiind iconostasele portative ca parte a iconografiei ruseşti, descoperă la Biserica fortificată Precista din Galaţi, locaş de cult transformat în acea perioadă în Muzeu de Artă Medievală Religioasă, un tip de iconostas unic în ţară. Era exact iconostasul cumpărat de muzeu în 1955 şi împrumutat pentru expoziţia de artă religioasă de la Precista", a precizat Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie Galaţi.

Furat şi ascuns într-un şanţ din Brăila

În 1990, atunci când Precista a redevenit biserică, toate bunurile muzeale din interior au fost returnate fie Muzeului de Istorie, fie Pinacotecii din cadrul Centrului Eparhial de la "Dunărea de Jos". Potrivit prof. Căldăraru, fragmentul existent astăzi în colecţia muzeului a fost regăsit după 25 de ani, în colecţia de icoane a instituţiei. Atunci când A. Teodosiu a început cercetarea, în 1971, obiectul era format din trei panouri. Şase sau şapte ani mai târziu, însă, Muzeul Precista a fost spart, hoţii furând în jur de 80 la sută din obiectele religioase expuse. Bineînţeles, nu le-a scăpat nici tripticul. Obiectele furate au fost duse până la Brăila, unde au fost ascunse într-un şanţ. După aproximativ o lună, timp în care ancheta miliţiei nu a ajuns la niciun rezultat, podoabele au fost dezgropate şi duse la Timişoara, unde, cel mai probabil, urmau să fie scoase din ţară, pentru a fi vândute pe piaţa neagră din vestul Europei. Miliţienii le-au dat însă de urmă, iar obiectele au revenit în patrimoniul Muzeului Precista.

Piesa va fi restaurată

"Din păcate, pe parcursul acestui periplu, mai ales în perioada în care au fost îngropate la Brăila, multe dintre obiecte au avut de suferit. Din trei panouri, câte avea iniţial, tripticul a fost adus înapoi cu doar două panouri, adică un diptic. Avem de gând acum să solicităm fonduri pentru restaurarea acestei valoroase piese. Motivul pentru care dorim să-l reintroducem în circuitul muzeal este acela că obiectul aparţine Şcolii Stroganov de iconari (tripticul a fost realizat în nord-estul Rusiei - n.r.), şcoală care s-a înfiinţat în Rusia în 1550 şi a continuat să existe până în 1620", a mai spus Cristian Căldăraru.

O lucrare a Şcolii Stroganov

Prin apartenenţa sa la această celebră şcoală de pictură religioasă miniaturală, tripticul de la Galaţi este unul dintre cele mai valoroase obiecte de acest gen din România. Patronată de familia de comercianţi, industriaşi şi oameni de stat Stroganov, şcoala cu acelaşi nume era o ramificaţie a unei şcoli mai vechi de iconari ruşi, cunoscută sub numele de Şcoala Novgorod (unul dintre cele mai importante oraşe istorice ale Rusiei - n.r.). Iconarii Şcolii Stroganov erau renumiţi ca povestitori (şi pictura este tot o formă de limbaj - n.r.) desăvârşiţi ai Vechiului şi Noului Testament, tratând în lucrările lor subiecte inspirate fie din parabolele biblice, fie din textele religioase şi din rugăciuni. Pe lângă scopul lor preponderent religios, operele pictate de artiştii acestei şcoli se remarcă şi printr-o deosebită valoare estetică. Majoritatea picturilor Stroganov sunt de mici dimensiuni, miniaturale, detaliile grafice sunt aproape desenate la peniţă, paleta de culori este bogată, fiecare scenă pictată căpătând astfel un aspect delicat şi rafinat. Pentru a vă face o idee despre valoarea acestor artişti, este de ajuns să să spunem că, în epocă, mulţi pictori din Italia sau din Germania călătoreau pentru a putea lua lecţii de la maeştrii iconari ruşi.

Pictat pe lemn de tei, în ulei, cu foiţă de aur

"Este interesant faptul că tripticul de la Muzeul de Istorie Galaţi nu are corespondent încă, cu excepţia unui iconostas portativ al Şcolii Stroganov, expus în două galerii de artă religioasă rusă, la Londra, în anii 1971 şi 1973. Spre deosebire de iconostasele de la Muzeul de Artă al României, care sunt dispuse pe trei şi patru registre, cel de la Galaţi este dispus pe cinci registre. Fiecare registru conţine o poveste distinctă, putând fi citit de la stânga la dreapta. Cred că astfel de iconostase portative au îndeplinit şi un rol didactic. Tripticul de la Galaţi este pictat pe lemn de tei, în ulei, cu foiţă de aur. Exemplarul are o lungime de 51 de centimetri şi o lăţime de 8,5 centimetri, având pe latura superioară forma bulbului de ceapă, specifică bisericilor din Rusia. Sperăm ca restaurarea să nu dureze mai mult de un an, pentru ca mai apoi obiectul să facă parte dintr-o expoziţie de sine stătătoare", a concluzionat specialistul citat.

Citit 3079 ori Ultima modificare Duminică, 06 Decembrie 2015 22:09

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.