Biserica "Sf. Spiridon" este unul dintre cele mai reprezentative şi impunătoare locaşe de cult din Galaţi, atât datorită vechimii sale, cât şi ca urmare a întâmplărilor istorice care s-au ţesut, de-a lungul timpului, în jurul său. Construită aproximativ pe locul unei vechi bisericuţe din lemn, actuala biserică cu ziduri din cărămidă era, la 1848, catedrala oraşului Galaţi. Şi-a pierdut ulterior această funcţie, însă a rămas una dintre cele mai impunătoare biserici din oraş. Acum, datorită părintelui paroh Vasile Mogoş, în jurul locaşului propriu-zis funcţionează un adevărat centru de binefacere pentru copiii proveniţi din familii nevoiaşe. Parohia "Sf. Spiridon" este astfel exemplul viu al felului în care biserica poate ajuta direct comunitatea din care face parte.
Piatra de temelie, pusă în urmă cu 200 de ani
"În secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, oraşul Galaţi era împărţit în mahalale. În jurul actualei biserici s-a dezvoltat mahalaua Sf. Spiridon, care cuprindea la începutul secolului al XIX-lea un număr de 77 de familii. Într-o catagrafie din 1844 sunt menţionate 114 familii. De obicei, fiecare familie avea o anumită ocupaţie (cărăuş, brutar, cizmar, croitor, spiţer etc.). Rar erau două familii cu aceeaşi ocupaţie. Lucrul acesta era specific tuturor celorlalte mahalale", a explicat prof. Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie Galaţi.
În primăvara anului 1815, familia negustorului gălăţean Hagi Sandu, fiul lui Tudoran, cu fiii săi, Enachi şi Gheorghe, şi cu nepotul său, Enachi, au pus piatra de temelie a bisericii cu hramul "Sfântul Spiridon". Informaţia apare în primul volum al cărţii istoricului gălăţean Paul Păltănea, "Istoria oraşului Galaţi de la origini până la 1918". Construirea propriu-zisă a bisericii a început pe 15 martie 1815 şi s-a încheiat undeva înainte de 29 noiembrie 1817, atunci când noul locaş a fost sfinţit.
Arsă în timpul luptelor dintre greci şi turci
În lucrarea "Preotul Nicolae Drăguş şi cronica sa", părintele Eugen Drăgoi arată că evenimentele tragice petrecute la Galaţi între februarie şi mai 1821, generate de confruntarea armată sângeroasă dintre ruşi şi turci, au afectat şi Biserica "Sf. Spiridon". „1821, mai întâi, s-a ars Galaţii de turci şi sfânta biserică, cât de era o mare jale de n-a rămas o colibă în vie măcar; şi s-au tăiat mulţi creştini şi preoţi“, scria părintele Drăguş.
Un raport al Parohiei "Sf. Spiridon", datat din mai 1903, aduce detalii cu privire la acest eveniment tragic: „La 1821, februarie 21, începându-se Eteria grecilor în Galaţi, şi venind turcii în oraş, i-au dat foc în luna lui maiu, în care timp mai mulţi oameni ascunzându-se în acest templu (Biserica "Sf. Spiridon" - n.r.), turcii l-au umplut cu stuf şi i-a(u) dat foc, arzând tot ce era de lemn înlăuntrul lui; pereţii însă nu s-au vătămat. De asemenea, oamenii au scăpat atât de foc, cât şi de sabia turcilor“. Majoritatea bisericilor din Galaţi au fost arse şi distruse în 1821. Imediat după încetarea ostilităţilor dintre greci şi turci, locaşurile de cult şi casele arse din Galaţi au fost reconstruite, în parte. Deşi proaspăt reconstruită, Biserica "Sf. Spiridon" a avut de suferit la scurt timp, în timpul cutremurului din 1838, când turlele construite din cărămidă s-au prăbuşit. Acestea au fost reconstruite, de data aceasta din lemn.
Zidurile au peste un metru grosime
"Biserica are plan triconic, cu următoarea compartimentare: pridvor închis, acoperit cu o calotă sferică, naos uşor alungit, deasupra căruia se află turla ce redă imaginea lui Iisus Pantocrator. Două turle mari cu baza pătrată, din zid, şi în continuare din lemn se ridică peste pridvor şi peste naos. Un brâu median din cărămizi aşezate pe colţ încinge biserica. Acelaşi motiv ornamental se repetă la baza turlelor. Fundaţia este din bolovani de râu, iar zidăria din cărămidă de peste un metru grosime. Învelitoarea este din tablă, susţinută de şarpantă, iar turlele sunt din lemn", se arată într-o informare a Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Galaţi.
Biserica a fost pictată în 1871 de către zugravul Constantin şi repictată între 1963 şi 1965, de către pictorul Vasile Pascu din Focşani. În 1913 s-a refăcut toată învelitoarea cu tablă galvanizată, iar în 1924 s-a instalat lumina electrică. În anii 1993-1994 s-au efectuat lucrări de consolidare, adăugându-se o reţea de stâlpi şi centuri din beton.
Sursa foto: Parohia Bisericii "Sf. Spiridon" Galaţi
