COMORI DE PATRIMONIU/ Un gălăţean păzeşte intrarea în sediul DNA
Foto: Sursa foto: wikipedia.org

COMORI DE PATRIMONIU/ Un gălăţean păzeşte intrarea în sediul DNA
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Generalul Alexandru Cernat a fost una dintre figurile-cheie ale Războiului de Independenţă * Bustul său în bronz este amplasat în faţa celei mai titrate instituţii româneşti a momentului


Actualul sediu al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a găzduit, în trecut, Comandamentul Armei Geniului. Aşa se explică faptul că în curtea instituţiei a fost amplasat, în respectiva perioadă, un monument reprezentându-l pe generalul Alexandru Cernat. Pe lângă rolul extrem de important pe care l-a deţinut în timpul Războiului de Independenţă, Alexandru Cernat a fost şi un proeminent om politic al celei de-a doua părţi a secolului al XIX-lea. În acest fel, numeroşii politicieni şi oameni de afaceri certaţi cu legea şi veniţi acum "în pelerinaj" la sediul DNA sunt întâmpinaţi de bustul în bronz al unuia dintre personajele-cheie din perioada formării statului român.

În fruntea Armatei Române

Alexandru Cernat s-a născut la 28 ianuarie 1834 (17 ianuarie 1828, după alte surse - n.r.), în comuna Vârlezi, din judeţul Galaţi. S-a stins din viaţă în Franţa, la Nice, la 8 decembrie 1893. A fost ultimul fiu al familiei Eustaţiu (originar din Vârlezi, judeţul Covurlui) şi Teodosia Cernat (fiica protopopului Gheorghe Avram, din Galaţi).

La vârsta de 24 de ani, Alexandru Cernat îşi începea cariera militară, ca sublocotenent, la Regimentul 4 Infanterie. Parcursul său în ierarhia militară a fost unul rapid, astfel încât, în 1873, era deja înaintat la gradul de general de brigadă şi numit la comanda Diviziei 3 Infanterie. Din această poziţie, Alexandru Cernat a putut juca un rol-cheie în istoria României. În preajma declanşării Războiului de Independenţă, generalul Cernat este numit, la 2 aprilie 1877, ministru de Război. Doar patru zile mai târziu, pe baza propunerilor sale, este decretată mobilizarea armatei şi se trece la pregătirea soldaţilor pentru război. În acelaşi timp, este acoperită şi frontiera de sud a ţării împotriva atacurilor otomane.

Capitularea turcilor

La 19 august este numit comandant de Operaţii al Armatei Române, ocazie cu care, prin Ordinul de zi, cere: "Luând această comandă, fac apel la devotamentul şi curajul vostru şi, în acest fel, cu toţii să ne îndeplinim măreaţa datorie ce ne impune iubirea de ţară şi drapel".

După ce, la 23 august, îi raportează domnitorului Carol I, comandantul armatei ruso-române de la Plevna (de Vest), despre trecerea Dunării de către armata română, generalul Cernat ia măsurile necesare pentru pregătirea şi angajarea acţiunilor de luptă. La 29 august, soldaţii români au cucerit reduta Griviţa 1. Drept trofeu, au fost luate trei tunuri turceşti, care au fost aduse în ţară şi dispuse, conform ordinului domnitorului Carol I, la statuia lui Mihai-Bravul şi la garda Palatului domnesc.

Bătăliile de pe frontul de sud au continuat până la 28 noiembrie, atunci când armata otomană comandată de Osman-Paşa a fost nevoită să capituleze. Totodată, detaşamentul colonelului Gheorghe Slăniceanu a ocupat cetatea Rahova, la 9 noiembrie, după ce mai întâi a fost curăţată de turci zona dintre râurile Vid şi Isker. Pentru aceste merite, generalul Cernat a fost din nou avansat în grad, iar Marele duce Nicolae, comandantul trupelor ruse, într-un ordin de zi, aprecia: "Exprim sincera mea recunoştinţă comandantului trupelor române ale corpului de împresurare, generalului Cernat, care a ştiut a face să pătrundă spiritul militar în trupe, ce prima oară luau parte la luptă, care a ştiut a le război la toate ostenelile vieţii militare, în împrejurările cele mai grele, care a ştiut a îndeplini până la capăt întreaga sarcină ce i se încredinţase".

În perioadele 2 aprilie - 19 august 1877 şi 19 martie - 24 noiembrie 1878, Alexandru Cernat a ocupat funcţia ministru al Apărării Naţionale. După încheierea Războiului de Independenţă, generalul Cernat a fost numit şef al Statului Major General (1881-1882). A trecut în rezervă în 1891.

Bust dezvelit în urmă cu 122 de ani

Pe lângă cariera sa militară strălucită, Alexandru Cernat a avut şi o carieră politică importantă. Înscris în Partidul Liberal, a fost ales deputat şi senator, în perioada 1864-1888. De asemenea, a fost şi vicepreşedinte al Senatului, în mai multe sesiuni.

Bustul generalului Cernat, găzduit acum la intrarea în sediul DNA (strada Ştirbei Vodă nr. 75, Bucureşti - n.r.), a fost dezvelit în 1894 şi poartă semnătura sculptorului Ion Georgescu. Cu o înălţime de 90 de centimetri, monumentul turnat în bronz îl reprezintă pe general în uniformă militară. Soclul, din granit de Suedia, are o înălţime de 2,50 metri. Pe latura din faţă a piedestalului este lipită o placă din bronz bogat ornată cu motive simbolice, constând din vulturi, arme şi frunze de laur.

Pentru a DESCOPERI mai multe COMORI DE PATRIMONIU, CLICK AICI

Citit 3325 ori Ultima modificare Sâmbătă, 16 Iulie 2016 11:32

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.