În condiţiile în care forţa de muncă a devenit "floare rară" pentru mulţi dintre angajatorii gălăţeni, nici folosirea zilierilor nu e o variantă tocmai una uşoară. În mod paradoxal, deşi judeţul Galaţi este unul cu o rată a şomajului printre cele mai mari din ţară (7,14 la sută), numărul de înregistrări în registrele de zilieri este din ce în ce mai mic. Asta, poate, pentru că până şi angajarea zilierilor a devenit "un lux", pe care puţini şi-l permit.
Condiţiile în care munca zilierilor poate fi folosită sunt reglementate prin Legea nr. 52/2011. Din punct de vedere oficial, zilierul este "persoana fizică, cetăţean străin sau român, ce are capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneraţii". Iar potrivit datelor Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi, de la intrarea în vigoare a Legii zilierilor, s-au făcut peste un milion de înregistrări în registrele speciale dedicate unor astfel de activităţi, corespunzătoare unui număr de 337 de beneficiari - societăţi, PFA-uri, întreprinderi familiale etc. Pe de altă parte, defalcate, datele demonstrează că există mai puţin chef de muncă decât pare la prima vedere.
"De la momentul apariţiei Legii zilierilor, în medie, raportat la fiecare lună, depun registru un număr de 44 beneficiari. De exemplu, în anul 2017, au depus registru 129 beneficiari, cu un total de 129.066 de poziţii în registre, pentru un număr de 5.046 de zilieri. De asemenea, în primele cinci luni ale anului 2018, au depus extrase din registru un număr de 94 de beneficiari, cu 42.286 de poziţii consemnate în registre, pentru 2.782 de zilieri. Comparativ, pentru aceeaşi perioadă a anului 2017, au depus extrase din registru 80 de beneficiari, cu un număr de 49.610 poziţii consemnate în registre şi 2.707 zilieri", a declarat inspectorul şef al ITM Galaţi, Viorel Dumitru, în cadrul Comisiei de Dialog Social de pe lângă Prefectura Galaţi. De asemenea, acesta a precizat că, în judeţul Galaţi, activităţile la care sunt folosiţi zilierii sunt cu preponderenţă în sectorul agricol, silvicultură, colectarea deşeurilor, pomicultură şi viticultură.
Cum se lucrează "cu ziua"
Un lucru care trebuie ştiut atât de zilieri, cât şi de angajatori este că legea fixează limitele în care se desfăşoară acest tip ce colaborare. De exemplu, zilierul are dreptul la o remuneraţie al cărei cuantum se stabileşte prin negociere directă între părţi, dar cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic decât valoarea pe oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (în prezent 11,4 lei/oră, corespunzător unui salariu minim brut de 1.900 lei - n.r.) şi se acordă la sfârşitul fiecărei zile de lucru sau la sfârşitul săptămânii, dovadă plăţii remuneraţiei făcându-se prin semnătura zilierului în Registrul destinat unor astfel de activităţi.
Pe de altă parte, angajatorii spun că salariul minim brut nu mai este demult un reper şi că pentru a atrage zilieri trebuie să scoată sume serioase din buzunar. În unele cazuri se ajunge şi la plăţi de peste 100 - 150 lei (net)/zi, cu masă, ţigări şi chiar cazare, dacă zilierii sunt aduşi din alte localităţi.
"În aceste condiţii, o societate agricolă, de exemplu, raportat la toate cheltuielile şi costul orar, ajunge uneori să-şi plătească zilierii "la preţ" de… ministru! Şi asta pentru că s-a dus o politică total greşită în materie de forţă de muncă şi acordarea ajutoarelor sociale. Nu se poate să fii bun de muncă şi să refuzi un loc de muncă sau să spui că nu te interesează să mergi la sapă, că oricum îţi dă statul nişte bani!", a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
La rândul lor, chiar şi reprezentanţii sindicatelor au serioase semne de întrebare faţă de cum funcţionează anumite mecanisme pe piaţa muncii. "Constatăm că numărul zilierilor folosiţi în activităţile economice este, totuşi, mic la nivelul judeţului Galaţi, chiar dacă avem un număr ridicat de şomeri sau beneficiari ai Legii 416, privind ajutorul minim garantat. Poate ar trebui analizat mai în profunzime care sunt cauzele…", a declarat la rândul său Romică Gîrneaţă, liderul Cartel ALFA, filiala Galaţi.
Într-adevăr, în mod constant, judeţul Galaţi se află "în top" şi când vine vorba de ajutoarele sociale, şi când vine vorba de şomaj. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale, în judeţul Galaţi sunt peste 10.000 de beneficiari ai venitului minim garantat acordat în baza Legii 416/2003. Pe partea de şomaj, în luna iunie a.c., Galaţiul avea 13.859 de şomeri, cu vreo 900 mai mulţi decât în luna precedentă, iar rata şomajului a crescut de la 6,69 la sută la 7,14 la sută. Mai mult, din totalul şomerilor, doar 1.061 erau indemnizaţi, restul de 12.798 fiind şomeri neindemnizaţi. Aceştia din urmă reprezintă, de altfel, "baza de recrutare" pentru acordarea venitului minim garantat.
Top domenii pentru zilieri
Agricultura este principalul domeniu care pune în mişcare zilierii, iar în această perioadă trendul ar trebui să fie crescător. "Se constată că în lunile în care sunt lucrări agricole, numărul beneficiarilor care depun extrase din registrele de zilieri este mare şi, implicit, numărul zilierilor folosiţi şi al zilelor prestate de aceştia creşte corespunzător", a arătat inspectorul-şef al ITM Galaţi, Viorel Dumitru.
Dacă este să facem un "top" al domeniilor în care s-au făcut înregistrări privind munca zilierilor, în anul 2017, primul loc a fost ocupat de "Agricultură, vânătoare şi servicii anexe", cu 74 înregistrări, după care ar urma "Silvicultura, cu excepţia exploatărilor forestiere", cu 32.364 de înregistrări şi "Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase", cu 7.105 înregistrări. Cu cifre relevante mai vin activităţile de cercetare-dezvoltare în ştiinţe naturale (e vorba de Staţiunea viticolă de la Tg.Bujor - n.r.), cu 2.659 de înregistrări, precum şi alte activităţi din pomicultură şi viticultură, cu 1.085 de înregistrări.
Anul acesta, potrivit datelor centralizate de ITM Galaţi pe primele cinci luni, cu preponderenţă au fost folosiţi zilieri în următoarele activităţi: agricultură (22.524 de înregistrări), silvicultură (12.692 de înregistrări), colectarea deşeurilor (2.817 înregistrări), pomicultură şi viticultură (2.326 de înregistrări).
Controale prevenitive
Nu în ultimul rând, trebuie amintit că ITM Galaţi are datoria de a verifica modul în care sunt respectate prevederile Legii zilierilor, chiar dacă nu întotdeauna lucrurile nu merg chiar atât de uşor cum ar trebui, "munca la negru" fiind o meteahnă de care unii agenţi economici nu scapă chiar atât de uşor.
"În timpul controalelor, inspectorii de muncă au întâmpinat dificultăţi, atât ca urmare a comportamentului unor beneficiari, cât şi din parte zilierilor, care în urma înţelegerii cu reprezentantul unităţii încearcă să ascundă adevăratul caracter al muncii prestate, în scopul acoperirii desfăşurării unei munci calificate de zilier, declarând că prestează o muncă cu caracter ocazional şi necalificat, mai ales în cazul restaurantelor", a explicat inspectorul-şef al ITM Galaţi.
Una peste alta, în 2018, inspectori de muncă au făcut până acum 43 de controale, în domeniul relaţiilor de muncă, dar şi în cel al sănătăţii şi securităţii în muncă. Cu această ocazie, au fost constate deficienţe atât pe partea de protecţie a muncii, cât şi în ceea ce priveşte completarea registrului zilierilor. În urma celor constatate, au fost aplicate şapte sancţiuni contravenţionale, din care o amendă în cuantum de 6.000 de lei. Oricum, pentru a preveni astfel de situaţii, ITM Galaţi se axează nu numai pe acţiuni de verificare, ci şi pe acţiuni de informare, astfel încât prevederile legale să fie cât mai bine cunoscute şi respectate, atât de angajatori, cât şi de zilieri.
Agenţii de intermediere pentru zilieri
În urma modificărilor aduse Legii zilierilor în luna aprilie 2018, a apărut ca noutate posibilitatea de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră, care constă în activitatea de punere în legătură a beneficiarilor cu zilierii, în vedere stabilirii, în conformitate cu prevederile legii, de raporturi de muncă.
Intermedierea se realizează de către Agenţiile de intermediere, care pot fi societăţi cu obiect de activitate plasarea forţei de muncă (cod CAEN 7810) sau societăţi similare din statele UE, acreditate sau autorizate să desfăşoare astfel de activităţi în România.
Agenţiile de intermediere nu percep nici o taxă persoanelor fizice care doresc să desfăşoare activităţi în condiţiile Legii zilierilor în schimbul demersurilor în vederea recrutării făcute de beneficiari.
Activităţi ocazionale în limitele legii
Durata activităţilor ocazionale care poate fi exercitată în prevederilor Legii zilierilor este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă. Durata zilnică de executare a activităţii unui ziler nu poate depăşi 12 ore. Chiar dacă părţile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puţin 8 ore de muncă.
Raporturi de muncă şi impozite
Raportul de muncă dintre zilier şi beneficiar se stabileşte prin acordul de voinţă al părţilor, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă. Activitatea desfăşurată în condiţiile Legii zilierilor nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemele de asigurări publice. Acesta se poate asigura, opţional, la sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi la sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri nu se datorează contribuţii sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar, ci doar impozit.
Pentru activitatea executată, zilierul are dreptul la o remuneraţie al cărei cuantum se stabileşte prin negocierea directă între părţi.
Durata înţelegerilor, cu mici excepţii
Nici un ziler nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate, pe durata unui an calendaristic. Prin excepţie, pot presta activitate o perioadă mai lungă de 90 de zile pentru acelaşi beneficiar, dar fără să depăşească 180 de zile, o serie de categorii de zilieri, precum cei din sectorul creşterii animalelor, domeniul viticol sau cei care ocupă un loc de muncă în urma intermedierii realizată de o agenţie acreditată.
