Pe parcursul anului trecut, inspectorii gălăţeni de muncă au depistat 229 de angajaţi care îşi desfăşurau activitatea fără forme legale. Statistic, datele arată faptul că fenomenul muncii la negru a luat amploare în judeţul Galaţi, creşterea fiind cu peste 100 de cazuri identificate, de la un an la altul.
113 angajatori care foloseau munca nedeclarată au fost depistaţi în 2018, faţă de 70, în anul precedent, conform Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi. Amenzile date doar pentru cazurile nedeclarate de muncă la negru s-au ridicat, anul trecut, la peste 3,6 milioane de lei, mai mult decât dublu faţă de 2017. Potrivit legii, pentru fiecare angajat descoperit fără forme legale, firma în cauză poate fi amendată cu 20.000 de lei.
Cei mai mulţi angajaţi fără forme legale sunt bărbaţi şi au vârsta cuprinsă între 21 şi 40 de ani. Când vine vorba de domeniul de activitate, construcţiile, alpinismul utilitar, comerţul, vânzările şi alimentaţia publică par să fie cele mai afectate de acest fenomen. Doar în construcţii şi alpinism, spre exemplu, anul trecut au fost depistaţi peste 100 de lucrători fără forme legale. Cazuri au fost identificate însă şi în domenii precum reparaţiile auto, turismul, programarea IT sau asociaţiile de proprietari.
Lucrătorii la negru, complici de multe ori cu angajatorii
În ciuda numărului mare de cazuri găsite, inspectorii de muncă spun că activitatea lor este de multe ori îngreunată chiar de angajaţii care acceptă să muncească fără nicio formă de protecţie socială. „Identificarea muncii fără forme legale se loveşte de multe ori de zidul indiferenţei celor care acceptă această formă de muncă. Raporturile de muncă ascunse, nedeclarate, neînregistrate şi nedescoperite îngreunează foarte mult activitatea de control”, se arată într-un material al ITM Galaţi.
Concret, unii angajaţi la negru au părăsit în grabă locurile de muncă şi zonele controlate, în momentul verificărilor făcute de inspectorii gălăţeni. Alţii nu au fugit însă nici nu au recunoscut că sunt lucrători, spunând că sunt parteneri de afaceri, clienţi, prieteni sau rude. O altă categorie a refuzat să se identifice şi să discute cu inspectorii de muncă, spunând că nu pot întrerupe lucrul. Nu în ultimul rând, unii angajaţi prinşi fără forme legale şi-au retras sau chiar şi-au schimbat declaraţiile în faţa instanţei de judecată faţă de declaraţiile iniţiale.
Indiferent că vorbim de angajatori sau de angajaţi, cei mai mulţi contravenienţi contestă în instanţă procesele verbale întocmite de inspectorii de muncă.
