Creştere fulminantă a cererilor pentru permise de muncă în Galaţi, în prima jumătate a anului. Aproape 400 de străini au cerut autorităţilor să le permită angajarea în Galaţi, iar alţi 171 aşteaptă "unda verde" pentru a-şi câştiga, legal, existenţa la noi. În acest timp, în special în mediul rural, se înregistrează un refuz acut al abonaţilor la ajutoare sociale să îşi găsească un loc de muncă sau care abandonează după câteva luni.
Nu foarte încet, şi sigur, asiaticii ne invadează şi nu pentru studii sau în scop turistic, ci ca să lucreze la noi. Faptul că nu au pretenţii salariale prea mari este tentant pentru firmele româneşti în general şi cele din Galaţi în special, domeniul construcţiilor, confecţiilor sau industria navală constituind ţintele preferate de migranţii care îşi părăsesc ţările natale, aflate de mii de kilometri.
Vietnam, Sri Lanka şi Pakistan sunt statele care, în primele şase luni ale acestui an, ne-au furnizat cea mai mare parte a forţei de muncă, după cum reiese din datele centralizate de Serviciul pentru Imigrări Galaţi, 390 de avize de muncă fiind eliberate până la acest moment de autorităţile locale. Alte 171 de solicitări sunt în curs, creşterea fiind una fulminantă, conform oficialilor. "Vorbim de o creştere de peste 400 la sută faţă de primul semestru al anului 2018, când am eliberat doar 84 de avize de muncă sau detaşare pentru cetăţeni străini", ne-a precizat Ciprian Şimu, şeful Serviciului pentru Imigrări Galaţi.
În acest context, numărul controalelor făcute la firme gălăţene cu angajaţi străini şi al cazurilor de situaţii ilegale depistate şi sancţionate de autorităţi pare mic. În primele şase luni, s-au făcut verificări la nouă companii, soldate cu aplicarea a două sancţiuni pentru firmele găsite în neregulă, în valoare totală de 20.000 de lei. Alţi 20 de străini au fost depistaţi în Galaţi fără forme legale cu ocazia celor 44 de razii efectuate pe linia combateriii şederii ilegale în România, pentru 14 fiind emise decizii de reurnare, iar pentru alţi doi, decizii de returnare sub escortă.
Gălăţeanul se vinde scump
Atragerea şi acceptarea forţei de muncă din străinătate, îndeosebi din statele sărace ale Asiei, este un efect firesc al faptului că, pe de o parte, gălăţenii care au vrut să munceacsă pe salarii mari au plecat în Occident, iar cei care nu au vrut nici să emigreze, nici să se spetească cu munca, rămân dependenţi de ajutoarele sociale.
Situaţia iese mult în evidenţă în mediul rural, unde numeroşi primari s-au plâns, de-a lungul timpului, de faptul că mare parte a beneficiarilor au refuzat, din diverse motive, să se angajeze pe termen lung şi să câştige un salariu. Asta în ciuda faptului că, susţineau edilii, în comune au mai venit companii care s-au oferit să angajeze localnici pentru lucrările pe care le aveau de executat în zonă, cu posibilitatea ca ulterior aceştia să rămână sub contract, dar cu condiţia să facă naveta. Paradoxal, zonele cele mai sărace ale judeţului au fost lovite de acest blestem.
Bunăoară, în urmă cu un an, primarul din Vlădeşti, care avea pe masă 120 de dosare de ajutoare sociale cu 400 de beneficiari, se plângea că oamenii nu vor să muncească cu niciun chip, deşi salariile pe care le-ar fi putut câştiga erau şi de zece ori mai mari decât ajutorul social. "Au venit acum câţiva ani de la Şantierul naval de la Mangalia. Ne-au cerut 200 de oameni, nu conta vârsta şi calificarea, buni de muncă să fie. Li se oferea 2.500 de lei salariu, transport gratuit o dată la două săptămâni ca să vină acasă, cazare şi mâncare. S-au dus câţiva, au fost foarte încântaţi de condiţii, dar nu au rămas, pentru că munca la dublu fund, la vapoare, era grea. Apoi am aflat că au angajat vietnamezi. A mai fost un investitor care mi-a cerut oameni pentru descărcat sare. Le oferea ori bani de navetă, ori posibilitatea să stea acolo cu toate condiţiile. Nici aşa nu a mers", ne declara în primăvara anului 2018 Eracli Drujescu, primarul comunei Vlădeşti.
De asistaţi leneşi s-a plâns şi edilul din Fundeni, Manuel Lupu. "Nu se prea duc să îşi caute de lucru, majoritatea au pretenţia să li se ofere loc de muncă. Nu ţin cont de ce ştiu să facă. Nu mai prăşeşte nimeni în ziua de azi. Cine a vrut să muncească şi-a căutat de lucru sau a plecat, cine nu reazemă pereţii", ne declara edilul în cursul anului 2018.
De spus ar mai fi că fenomenul nu ne vizezaă doar pe noi, fiind înregistrat la nivelul întregii ţări. Inspectoratul Genetal pentru Imigrări raportează, pentru primele şase luni ale anului în curs, o triplare a numărului de avize de muncă. În intervalul 1 ianuarie - 30 iunie 2019 au fost emise 11.678 de documente pentru străinii care s-au angajat în România, comparativ cu 4.409, eliberate în aceeaşi perioadă a anului trecut.
