Din Kaliningrad, cu dragoste

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Politic şi militar, deschiderea unei noi staţii radar în enclava rusă Kaliningrad, din zona baltică, este primul pas spre un gen de răspuns care, odată cu încheierea Războiului Rece, părea a fi dat uitării. Argumentele americane cum că scutul european antirachetă nu este îndreptat împotriva facilităţilor Moscovei, ci este un sistem de apărare împotriva unor ţări cu „un comportament deviant”, precum Iranul, nu a temperat neliniştile reale sau imaginare ale Rusiei. Moscova este, pe undeva, captivă logicii moştenite de pe timpul URSS, dar pe de altă parte este de necontestat că influenţa vestică a pătruns şi în sfere ce altădată păreau a fi monopolul exclusiv al Rusiei.

Nici măcar varianta Obama a scutului, mult mai „inofensivă” decât varianta plănuită de George W.Bush nu a fost pe placul Rusiei, iar faptul că staţia de la Kaliningrad a fost inaugurată în prezenţa preşedintelui Dmitri Medvedev dă şi mai multă greutate acestei mutări strategice. De altfel, chiar preşedintele Medvedev a declarat că doreşte „să dea un mesaj partenerilor europene”. Iar „mesajul” ar putea fi întărit în viitor inclusiv prin amplasarea în Kaliningrad de rachete Iskander, la fel de redutabile ca rachetele sol-sol Scud americane.

Practic, baza rusească ar deveni un ghimpe în coasta Uniunii Europene, iar „înţepătura” s-ar simţi până la Washington. Tonul mai agresiv luat de autorităţile ruse vine, coincidenţă, exact în pragul alegerilor legislative în care Dmitri Medvedev este cap de listă pentru partidul Rusia Unită, susţinător al lui Vladimir Putin, indiferent de calitatea acestuia, de premier sau candidat la prezidenţialele din martie 2012. Un exerciţiu în care Rusia îşi arată muşchii în faţa eternilor rivali şi „parteneri” din Occident nu poate da decât bine, inclusiv din punct de vedere electoral.

Desigur, Rusia Unită va câştiga oricum alegerile, însă miza este de a menţine majoritatea de două treimi din Duma de stat ce i-ar permite partidului Rusia Unită şi, implicit, fostului şi cel mai probabil şi viitorului preşedinte Vladimir Putin să modifice, dacă doreşte, şi prevederile constituţionale. Altfel spus, tot despre putere este vorba, fie ea politică sau militară. În aceste condiţii, de la vot la presiuni diplomatice şi rachete Iskander nu este o cale chiar atât de lungă.

 

Citit 5340 ori Ultima modificare Marți, 29 Noiembrie 2011 17:45

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.