Liber schimb cu rabat politic

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

După ce Rusia şi-a turat motoarele în ceea ce priveşte acordul de liber schimb în spaţiul CSI, oficialii europeni au realizat că, pentru păstrarea balanţei, este nevoie de o intensificare a eforturilor în sensul consolidării relaţiilor, măcar cu statele din Parteneriatul Estic. Drept este că, în cazul Ucrainei captivă în sfera de influenţă rusă şi Belarusul condus de regimul Lukaşenko se poate vorbi mai greu de relansarea vreunui parteneriat cu Bruxelles-ul, dar R.Moldova şi Georgia sunt încă deschise spre vest.

Comisarul UE pentru Comerţ, Karel De Grucht, a anunţat că se va întâlni cu autorităţile de la Chişinău şi Tbilisi ca parte a  negocierilor privind constituirea unor zone de liber schimb aprofundate. Şi în prezent R.Moldova şi Georgia beneficiază de relaţii comerciale preferenţiale, dar zonele de liber schimb vor face parte din viitoarele acorduri de asociere cu UE. În principiu, un astfel de acord şi avantajele ce decurg din el sunt un imbold pentru statele din spaţiul ex-sovietic de a strânge legăturile cu spaţiul comunitar şi de progresa astfel pe calea reformelor. Acordul de asociere este o modalitate „soft” prin care UE îşi lărgeşte sistemul de alianţe politice.

De exemplu, o armonizare în R.Moldova şi Georgia a legislaţiei comerciale, a modului de desfăşurare a achiziţiilor publice sau în domeniul concurenţei, presupune şi o anumită atitudine politică. UE acordă, de exemplu,  o serie de stimulente în materie de bună guvernanţă. Nu este un secret că „exportul” de reforme a fost pentru spaţiul comunitar principalul mijloc prin care a reuşit să păstreze un mediu stabil la frontierele sale. De altfel, aceeaşi „reţetă” a fost aplicată şi cazul statelor ex-comuniste care în prezent sunt parte a Uniunii Europene şi funcţionează şi în cazul Balcanilor de Vest.

UE este atractivă prin prosperitatea sa, iar dorinţa de a face parte din ea a fost, în fapt, principalul motor al reformelor, unul mai puternic, adesea, chiar decât voinţa forţelor politice interne din ţările candidate. Desigur, şi în cazul R.Moldova şi Georgia s-a invocat adesea perspectiva aderării la spaţiul comunitar ca alternativă la revenirea în sfera de influenţă rusă, dar din păcate cele două ţări nu au şansa unui cadrul politic şi economic la fel de favorabil ca acum cu un deceniu. Dar speranţa nu este pierdută. Compatibilitatea economică, politică a potenţialilor candidaţi cu UE este, oricum, o condiţie de bază indiferent de contextul general. Important este ca, atunci când momentul o va permite, ca atât UE, cât şi cele două ţări să fie pregătite pentru a valorifica  potenţialele şanse de apropiere.

Citit 5041 ori Ultima modificare Vineri, 24 Februarie 2012 18:55

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.