Disciplina, mama fiscalităţii

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Prin semnătura şefilor de stat şi de guvern europeni pe pactul fiscal, politicile comunitare europene intră într-o nouă etapă. Una a disciplinei bugetare. „Regula de aur” a menţinerii unui deficit structural de 0,5 la sută va fi pe viitor principala barieră pentru evitarea unor crize precum cele din Spania, Italia, Portugalia, dar mai ales Grecia.

Într-un fel, pactul fiscal ce va intra în vigoare, dacă nu intervin alte surprize, din ianuarie 2013, vine să corecteze unul dintre marile neajunsuri ale zonei euro, anume acela că moneda unică nu s-a bazat şi pe un sistem de siguranţă impenetrabil care să-i asigure o bază solidă şi stabilă. Dorinţa politică a fost mai puternică decât realităţile economice, iar derapajele prin care trece acum zona euro este preţul plătit pentru depăşirea unor etape considerate astăzi absolut necesare.

Criticii acestui tratat, rezultat în urma crizei financiare europene, susţin că soluţiile aduse sunt unele mai degrabă pe termen lung şi nu răspund imperativelor de astăzi ale unor crize precum cea din Grecia. Susţinătorii tratatului arată că, dintre două rele, trebuie ales cel mai mic, şi că, la urma-urmei, o perspectivă stabilă pentru sistemul fiscal european poate induce efecte benefice, încă de pe acum, prin temperarea unor temeri manifestate pe piaţa financiară.

Dacă până în prezent politicul a fost cel care a modelat politicile financiare europene, prin pactul fiscal politicul va trebui să se reinventeze între anumite limite de toleranţă. De exemplu, sistemele de asistenţă socială, adesea supralicitate pe datorie în scopul câştigării de capital electoral nu vor mai putea funcţiona la nesfârşit. Faptul că anumiţi parametri economici vor fi transpuşi în Constituţiile ţărilor semnatare este o garanţie în plus că generozitatea de conjunctură a politicienilor va avea acoperire şi în resurse.

Nu în ultimul rând, importantă este şi prevederea potrivit căreia doar semnatarii pactului vor putea beneficia pe viitor de Mecanismul European de Stabilitate. Adică, un ajutor european în cazul unui nou cutremur financiar va fi acordat doar dacă anterior statele solicitante şi-au respectat parametrii fiscali. Desigur, o pierdere este respingerea tratatului de către Marea Britanie şi Cehia. Dar lucrurile se pot schimba în timp. Pactul fiscal a declanşat dezbateri destul de largi în Marea Britanie, iar protejarea City-ului londonez de mâna Bruxelles-ului nu a fost neapărat privită cu ochi buni, pentru că implică şi distanţarea de sistemele financiare comunitare. Cehia se arată de pe acum mai receptivă şi, în mod diplomatic, a lăsat deschisă varianta de a deveni şi ea semnatară a pactului, eventual când contextul politic intern va fi unul mai potrivit. Dar, probabil, cel mai important argument va fi profitul. Disciplina financiară deschide calea emiterii, la un moment dat, a unor obligaţiuni europene comune. Iar când e vorba de obligaţiuni, nimeni nu dă înapoi.

Citit 5685 ori Ultima modificare Vineri, 02 Martie 2012 17:09

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.