Pentru prima dată în istoria instituţiilor europene, prin relansarea dezbaterilor pe tema Acordului multilateral cu privire la contrafaceri (ACTA), o mişcare civică construită în reţelele de socializare reuşeşte să obţină la modul concret şi imediat efecte în modelarea politicilor comunitare. Este extraordinară forţa cu care protestul împotriva ACTA s-a propagat la nivel european şi cum a reuşit el să depăşească ecranele calculatoarelor, devenind parte a realităţii noastre imediate. Discreţia cu care UE şi-a asumat angajamentele din ACTA a fost risipită şi odată cu aceasta i-au ieşit la iveală şi slăbiciunile.
Majoritatea opiniilor sunt că beneficiile în combaterea pirateriei pe internet sunt net inferioare atingerilor aduse libertăţilor cetăţeneşti, fie ele exprimate şi în mediul virtual. Ca parte a negocierilor referitoare la ACTA, Comisia Europeană nu a putut renega documentul incriminat, însă asta nu i-a împiedicat pe comisarii europeni să-şi exprime la modul individual îndoielile referitoare la corectitudinea celor stipulate. Soluţia pentru a gestiona aceste poziţii centrifuge a fost ca, la nivelul Comisiei, să se anunţe intenţia de a trimite ACTA Curţii de Justiţie a UE pentru a se pronunţa dacă tratatul aduce sau nu vreo atingere drepturilor fundamentale.
„Gurile rele” spun că, în fapt, CE doreşte să amâne dezbaterile pe ACTA pentru o perioadă când presiunea publică va fi mai scăzută, dar iată că evenimentele o iau înainte. Parlamentul European nu va mai aştepta un verdict în justiţie, ci va lua în dezbatere ACTA aşa cum erau programările iniţiale, în luna iunie! În prezent, opiniile eurodeputaţilor sunt mai degrabă negative, aşa că şi votul în plen se conturează a fi unul negativ. Prin urmare, dezbaterea ACTA în forul european pare a fi mai degrabă ultimul… act în îngroparea acestui document.
Un asemenea succes ar însemna nu numai o victorie a protestatarilor, dar ar amplifica rolul reţelelor de socializare prin internet în viaţa publică a UE. Să nu uităm că un act normativ european, cel al iniţiativelor cetăţeneşti ca formă de determinare a agendei legislative comunitare, era privit până nu demult mai degrabă ca un eventual apanaj al sindicatelor şi partidelor, dată fiind procedura destul de complexă de strângere a semnăturilor din mai multe ţări UE. Reţelele sociale simplifică în mod considerabil problema şi, în baza precedentului ACTA, am putea asista pe viitor la iniţiative civice şi mai îndrăzneţe. Reţelele sociale ne-au făcut viaţa mai interesantă, iar spiritul civic face parte din ea.
