acesta e drumul acela:/ e drumul spre ultima gară,
e ultimul drum împreună.../ e drumul spre ultima oară!
oriunde mă duc, nu s-arată/ deloc nici un fel de aicea,
acolo-i (şi numai acolo-i)/ respectul, izbânda, matricea!
un pas înainte înseamnă/ un pas înapoi...şi mă duce
aproape de gara aceea/ sfărmată, pe cruce, sub cruce!
mă duce să văd aşteptarea/ plecării, sosirii, uitării
departe, departe, departe/ de noi şi de sufletul gării!
să văd şi s-aud prima oară/ un tren care duce ş-aduce
iluzii şi gânduri şi visuri.../ ş-ajunge, şi parcă n-ajunge!
să văd despărţirea ce este,/ şi timpul trecut să mă-nveţe
cum pâlpâie tot felinarul/ de frig, de regret şi tristeţe!
şi fumul albiu cum se nalţă,/ se nalţă încet şi-mi arată
că n-am viitor totdeauna/ şi n-am să câştig niciodată!
acela e drumul acesta:/ e drumul spre ultima oară,
e ultimul drum împreună.../ e drumul spre ultima gară!
