O să ţi se pară stranie prezenţa mea la ferestrele tale,
pe care le-ai scos din balamale
înainte de a pleca fără să-(mi) spui, într-o dimineaţă,
să ajungi cât mai repede în ţinutul cu verdeaţă,
dar ai uitat să laşi scris pe geam
că te vei întoarce într-o seară,
când va fi să-ţi fie dor şi va fi să-mi fie inima amară
de atâta aşteptare şi singurătate
cu ochii pe deal şi pe vale,
lângă ferestrele scoase de multă vreme din balamale!
