Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi

Chemarea Pădurii (V)

Scris de Luni, 01 Noiembrie 2021
Sigur că da! Sigur că da! Vorba lui Grigore Vieru: „Cum să nu mai vină mama? Cum să cadă frunza?”...Da, iat-o, e aici! Sunt cu ea, acolo! La prăşit păpuşoi şi fasole! Şi mă întreabă dacă mi-am făcut lecţiile pentru la şcoală, dacă am scris citeţ, dacă nu am bârcâit…

Cinci Scrisori Deschise (întru Viața/Memoria poetului Corneliu Antoniu)

Scris de Sâmbătă, 30 Octombrie 2021
Se năruie oglinda...şi Zeii intră-n stânci./ Cresc aripile Tainei şi putrezeşte Cina./ Ce negură se lasă de-acum tocmai atunci!.../ Sunt iarbă până unde a ostenit Lumina!// Vine iarna peste mine, cu şenile de zăpadă./ Mi se-nfige-n creier Crucea subţiindu-se de ploi./ Am trecut de primul viscol, care-a vrut să mă…

Chemarea Pădurii (IV)

Scris de Vineri, 29 Octombrie 2021
Da, aşa-mi şopteşte Muma Pădurii: "Vezi că mai la deal... te aşteaptă mama ta!". Da, îmi vine să cred, însă sunt destul de spăimântat! Nu de frică, ci de faptul că nimeni nu poate (n-o să poată) considera veridică această perspectivă! Toţi vor râde şi vor zice că-s elucubraţiile unei…

Chemarea Pădurii (III)

Scris de Joi, 28 Octombrie 2021
Da, e vocea mamei! Însemnează că trebuie să fie (şi ea) pe aici, pe undeva! Şi chiar încep să cred din ce în ce mai mult că n-a murit! Şi o aud cu douăsprezece versuri tulburătoare ale lui Grigore Vieru: "- Pui golaşi cum staţi în cuiburi/ Fără plăpumioare?/ -…

Chemarea Pădurii (II)

Scris de Miercuri, 27 Octombrie 2021
Da, mă cheamă pădurea! Oare ce vrea să-mi spună? Cred că s-a săturat de atâta şi atâta tăcere! Sunt convins că vrea să-mi mărturisească cine a nenorocit-o! Şi cine a furat-o mai ceva ca-n codru! Cum va să-mi spună, oare? Că doar nu-i om, n-are gură, n-are proprietăţile pădurarului Hurduc,…

Chemarea Pădurii (I)

Scris de Marți, 26 Octombrie 2021
Circul spre Bârlad. Pe drumuri lăturalnice, nu pe şosea. E mai bine prin colburi. Fiindcă merg per pedes, precum trimişii departe, să ducă veşti, să aducă veşti. Trec de Târgu Bujor. Deja am o zi şi o noapte (cu opririle pentru mas) de când m-am plecat din Galaţi. Mai am…

Ultimul tren dinspre Bârlad

Scris de Luni, 25 Octombrie 2021
Vin rece. Din ce în ce mai rece. Vin vechi. Din ce în ce mai vechi. Deopotrivă: şi rece, şi vechi. Deopotrivă: şi substantiv, şi verb. Vin rece şi vechi... dinspre Bârlad. Fiindcă vin cald (din ce în ce mai cald) şi vin nou (din ce în ce mai nou)…

După-amiaza unui Zimbru (VI)

Scris de Sâmbătă, 23 Octombrie 2021
Sigur că da! Cu picioarele pe jos merg spre Nord! N-am cum să merg în alt fel! Că doar n-am să mă sui cu grădina-n troleibuz! Deşi ar cam trebui să miroase a grădină (măcar oleacă, să nu te sufoci, dacă mai mult nu se poate) şi-n troleibuz, şi-n autobuz...!...…

După-amiaza unui Zimbru (V)

Scris de Vineri, 22 Octombrie 2021
Aşa-mi porunceşte, cum scriu în ziarul de ieri: "să vii la mine mâine, exact când bate clopotul pentru vecernie!"... şi pleacă. Pleacă, dar fără să-mi spună unde stă şi fără să-mi dea vro adresă, vrun reper. Sigur că vreau şi trebuie să mă duc, dar nu ştiu unde. Şi, uite,…

După-amiaza unui Zimbru (IV)

Scris de Joi, 21 Octombrie 2021
Da... femeia frumoasă şi inteligentă - încă mai cred - mă lasă câteva minute lungi în suspans. Nu articulează nici un cuvinţel. Oare de ce? Nu cumva şi-a dat sama că-s cel de Atunci şi de Acolo? Şi oare de ce nu-mi spune să-i citesc ce-am scris în conformitate cu…

După-amiaza unui Zimbru (III)

Scris de Miercuri, 20 Octombrie 2021
Da... uite-aşa scrie femeia asta frumoasă, în caietul cu linii paralele şi orizontale, Acolo, pe mirabila şi admirabila margine sudică a mijlocului dintre Moldova de sus şi Moldova de jos! Uite-aşa: "Te rog să ierţi că nu te-am aşteptat/ şi am fugit cu-n fante de spatie,/ crezând că mă iubeşte…

După-amiaza unui Zimbru (II)

Scris de Marți, 19 Octombrie 2021
Da, sigur că da... în ziarul de ieri ziceam că intru-n cimitir să întâlnesc o femeie frumoasă şi deşteaptă! Da, iată banca de rezerve! Iată banca pe care stă ea, acea căutată pentru ca să-mi pozeze întru Arta Cuvântului! Da, ea este! N-are cum să fie alta! Că-i frumoasă până…

După-amiaza unui Zimbru (I)

Scris de Luni, 18 Octombrie 2021
Într-o după-amiază, nu chiar de mult...(să tot fie unsprezece kilometri liniari de atunci)...hotărăsc să agăţ o femeie frumoasă şi deşteaptă. Nu pentru ce crede ori speră nu ştiu care (oarecare) cititor împătimit de cancanuri aiuritoare, nu pentru ce gândeşte un amator de mondenităţi stupide, ci pentru a-mi poza (metaforic şi…

O CUCOANĂ INDIFERENTĂ

Scris de Sâmbătă, 16 Octombrie 2021
Hei, tu, care eşti acolo! Hei, tu, care eşti Aici! Te strig de-o viaţă întreagă, însă nu mă auzi, nu vrei să mă auzi, nu ştii să mă auzi...chiar nimic, nimic, nimic nu catadicseşti să-(mi) zici! Te rog să-(mi) spui măcar dacă ţi-am greşit cu ceva! Te rog să-(mi) spui…

Şapte vorbe Răscolitoare din Moldova de Nord

Scris de Vineri, 15 Octombrie 2021
Aşa se auzea în toată România: „Enigmatici şi cuminţi, terminându-şi rostul lor, lângă noi se sting şi mor dragii noştri, dragi părinţi”... Şi consider că tot poporul normal ştie cine a scris aceste versuri răscolitoare, când le-a scris, cine şi cum şi unde le-a cântat prima oară, a mia oară...!…

ULTIMA AMANTĂ

Scris de Joi, 14 Octombrie 2021
Din când în când, aşa, ca-ntr-un ritual de care nu mă pot elibera-n vecii vecilor (vecii vecilor din viaţă, nu din moarte) iau autobuzul şi mă duc în gara asta, în gara cealaltă, în toate gările prin care a fost şi a trecut şi Mama. Fiindcă, exact în centrul Sinelui,…

ULTIMA INTERNAȚIONALĂ (II)

Scris de Miercuri, 13 Octombrie 2021
Iac-aşa de frumos şi de tare şi de nălţător se aude Corul ad-hoc al lui moş Vasile Cherpedin: "sculaţi, voi, oropsiţi ai vieţii! voi, osândiţi la foame, sus! să fiarbă-n inimi răzvrătirea! să-nceapă al lumii vechi apus!"... Entuziasmul trist al acestui Imn universal şi etern perforează văzduhul, se opreşte o…

ULTIMA INTERNAȚIONALĂ (I)

Scris de Marți, 12 Octombrie 2021
Vasile Cherpedin bate cuie într-o scândură şi cântă Internaţionala într-o doară. De-o viaţă întreagă se străduieşte să-şi vadă gardul început şi terminat, aşa, să nu mai bârfească ciomăgarii satului că nu-i în stare să fie-n rând cu lumea din mahala! Bate discontinuu deoarece, după fiecare scândură, traversează drumul până-n gardul…

DRUM BUN!!!

Scris de Luni, 11 Octombrie 2021
Cred că pleacă. După cum cată cu ochii pe lângă mine, pe lângă fiinţe şi lucruri, pe lângă secunde şi pe lângă rosturile lumii, cred că pleacă. Tăcerea-i suspectă, ce poate să însemne altceva decât plecare? Supărarea-i nejustificată nu poate să spună altceva decât pregătire de plecare, decât plecare iminentă.…

Un imbecil... din Decembrie 1989

Scris de Sâmbătă, 09 Octombrie 2021
Imediat... după ce a fost declanşată/ izbucnită (şi scăpată de sub control) Marea Panaramă Tragică din Decembrie ’89, mă poartă picioarele tremurând de frică pe strada Caragiale. Cum să nu-mi fie teamă când, iată, un descreierat îşi umblă Dacia cu 150 de kilometri/oră, pe capota din faţă a vehiculului purtând…

PÂNĂ UNDE OSTENEȘTE LUMINA

Scris de Vineri, 08 Octombrie 2021
Cred că vezi! Cred că eşti foarte atentă la ce se petrece în jurul tău! Doar ai ochi de argus, doamnă consilier de Taină! Nu-i aşa că vezi cum (de-acuma)-i din ce în ce mai gata, din ce în ce mai aproape? Şi vezi cum (de acuma) toate se topesc…

Săgeata nesimţitului Ion

Scris de Joi, 07 Octombrie 2021
Uite-aşa îmi trece prin cap o săgeată! Dar nu orice fel de săgeată, ci una unică, specială, deosebită de cele muiate în curara, în flăcări, în tescovină, în apă de unde cântă broasca, în fântâni cu gura în jos, în carotida lunii, în ochiul strâmb al ciclopului nenorocit! Nu, nici…

Maestrul şi Margarina

Scris de Miercuri, 06 Octombrie 2021
Care mai de care alegător/ alegătoare tânjeşte după luxul din filmele siropoase şi banale, pe care (cu orice preţ) le urmăresc pe "plasmă". Unele uită să nască, iar altele nasc "preventiv". Şi unele şi altele vor să se umple cu vanitatea şi răsfăţul ţaţei Scarlett O’Hara. Sunt paralele cu scrupulele.…

O UMBRĂ ALBĂ (III)

Scris de Marți, 05 Octombrie 2021
Da, ea este! Umbra Albă! Se apropie! Îmi face semn să stau! Se apropie! Nu mă mişc! Şi chiar mi se face un fel de frică devastatoare, mă încearcă un fel ciudat de spaimă, o cutremurare fără precedent! Şi asta cu atât mai mult cu cât, până acum, a păstrat…
Pagina 26 din 116