"Freedom and Evolution" - "Libertate şi Evoluţie" este titlul celei mai noi cărţi scrise de profesorul Adrian Bejan, unul dintre gălăţenii care au uimit lumea, primul român distins cu Medalia "Benjamin Franklin", decernată de-a lungul vremii unor oameni de geniu ca Nikola Tesla, Thomas Edison, Albert Einstein sau Bill Gates. Într-un limbaj pe cât de simplu, pe atât de puternic şi de profund, cu puţine conotaţii matematice, dar cu ilustraţii sugestive şi uimitoare, noua carte a profesorului Bejan ajută la înţelegerea unor lucruri "aparent imposibil de înţeles" - după cum mărturisesc primii ei cititori - oferind perspective inedite, dar şi prilejuri de reflecţie în multe domenii.
După "Design in Nature" - 2012 şi "The Physics of Life" - 2016, profesorul Adrian Bejan le propune cititorilor din întreaga lume cartea "Freedom and Evolution". Alăturarea cuvintelor din titlu este una îndrăzneaţă, în condiţiile în care oamenii de ştiinţă par să se teamă de folosirea termenului "libertate".
"Abordarea pe care am ales-o este aceea că libertatea este fizică, nu opinie. Această carte nu este despre discursuri făcute de politicieni. Toate ideile şi exemplele din această carte au fost publicate în fizică, biologie şi reviste de ştiinţe inginereşti", avertizează Adrian Bejan.
Noua sa carte se adresează unei audienţe largi, de la cititori interesaţi de ştiinţă, de modele din natură, de asemănări şi neuniformităţi, de istorie şi viitor, până la cei atraşi doar de jocul de idei şi perspective.
"Fără libertate, nu există viitor"
"Evoluţia este fenomenul definitoriu al naturii. Oriunde privim, ceea ce vedem evoluează deoarece este liber să se mişte şi să se transforme. Fără libertate de schimbare, nu există nimic, nici design, nici evoluţie şi, prin urmare, nici viitor.
Libertatea este peste tot, deoarece evoluţia (schimbarea designului) este omniprezentă. Cu toate acestea, spre deosebire de evoluţie, libertatea nu este un subiect ştiinţific; acest fapt m-a frapat. Este ca şi cum oamenii de ştiinţă s-ar teme să pronunţe cuvântul «libertate», chiar dacă, în fiecare zi, ei se bazează pe realitatea fizică a libertăţii", mărturiseşte profesorul Bejan, în prefaţa cărţii.
Şi totuşi, admite autorul, nu este surprinzător că libertatea a fost trecută cu vederea în fizică: "Cu cât este mai obişnuită o prezenţă fizică, cu atât e mai probabil să fie trecută cu vederea, aşa cum s-a întâmplat, în trecut, cu gravitaţia, cu sunetul, turbulenţa ori cu înotul peştelui. A fost nevoie de timp să se nască oamenii care să-şi pună întrebări, şi pentru ca fizica să se extindă pe teritoriile nou-descoperite", spune profesorul Bejan.
Cartea începe prin a prezenta modelele familiare din jurul şi din interiorul nostru: "ramificaţiile" bazinelor fluviale, plămânii umani, circulaţia sanguină şi traficul oraşului. Citind-o, veţi ajunge să vă imaginaţi „filme” cu râuri care curg, animale care aleargă, pietoni care merg şi oameni care călătoresc în autobuze, trenuri şi avioane: "Nimic nu se mişcă decât dacă este împins. Puterea care le propulsează provine din combustibil, în cazul maşinilor, şi din alimente, în cazul fiinţelor. Odată ce un sistem natural se mişcă, acesta îşi dezvoltă continuu configuraţia, astfel încât să curgă mai uşor, ca şi când poarta şi liniile de tuşă din fotbal s-ar modifica permanent, pentru ca jucătorii să se mişte mai departe pe teren. Şi pe măsură ce sistemele evoluează, ele cresc, devin mai eficiente, mai complexe", explică profesorul Bejan.
"Societatea, un organism viu"
Copacii vii şi morţi de pe insula Kapinga din Câmpiile Busanga, Zambia, o splendidă fotografie realizată de Adrian Bejan la răsărit de soare, dintr-un balon cu aer cald, poate fi admirată în carte. Imaginea are, însă, un mesaj profund: "Sub această pădure, solul este un ţesut al ciupercilor care transportă în copacii vii nutrienţii din copacii căzuţi, din frunze şi fructe. Ierarhia societăţii copacilor este vizibilă deasupra solului: «puţini mari» prosperă împreună cu «mulţi mici». Ca şi o ţară, societatea arborilor este ţinută împreună de pământ, un volum viu, vascularizat, cu o ierarhie a fluxurilor diverse de apă, nutrienţi şi viaţă a animalelor, schimbându-se în mod constant în libertate", explică profesorul Bejan.
De altfel, spune profesorul "societatea este un organism viu, de mărimea pământului. Oraşul mai mare este un întreg mai eficient decât cel mai mic. Acesta este motivul pentru care oraşul înfloreşte şi aşezările şi companiile mai mici se alătură celor mai mari. Iată de ce, în epoca industrială, oamenii - societatea globală - evoluează de la ţară la oraş. Când oraşul încetează să prospere, migraţia este orientată invers, spre ţară".
Distribuţia neuniformă a bogăţiei este previzibilă, arată profesorul Bejan: "PIB-ul ţărilor de pe glob este proporţional cu mişcarea umană, deoarece este proporţional cu consumul anual de combustibil, care îl împuterniceşte pe tot omul să circule".
"Coloane în cadenţă nu cuceresc vârfuri"
Acesta este crezul de-o viaţă al omului creator Adrian Bejan, transpus în imaginea de good-bye a cărţii sale "Freedom and Evolution".
Convingerile profesorului Bejan sunt că „ştiinţa evoluează din cauza libertăţii, iar libertatea prosperă din cauza ştiinţei. E uşor a crea în libertate - gândeşte-te doar la istoria artei şi a ştiinţei. Priveşte unde au fost artişti şi oameni de ştiinţă şi unde au trăit şi au creat. Numele lor vorbesc despre geografie, istorie, cultură, bogăţie şi mişcarea fizică şi liberă a persoanei cu idei şi libertate de a pune întrebări şi de a schimba status quo-ul. Migraţia a fost cheia salvării lor”, argumentează profesorul Bejan.
Predicţii
"Scopul acestei cărţi este de a anunţa şi dezvălui teoria predictivă a evoluţiei. (...)
Evoluţia - viitorul şi trecutul său - poate fi prevăzută. Sunt detaliate în această carte trei predicţii: una animată (locomoţie animală), alta neînsufleţită (bazine fluviale), iar a treia despre oameni şi maşinile lor (aeronave). Sunt disponibile multe alte predicţii, de exemplu, creşterea fulgilor de zăpadă, durata de viaţă şi parcursul urmat de animale şi vehicule, arhitectura plămânilor şi designul locomoţiei animale (viteză, frecvenţă, forţă)", spune Adrian Bejan.
Cititorii acestei cărţi vor deveni mai puternici descoperind o ştiinţă ce acoperă teritorii care până acum nu erau asociate cu fizica: economii de scară, rentabilităţi diminuate, ierarhie, bogăţie, organizare socială, răspândirea ideilor şi a gândirii ştiinţifice. Astfel, vor înţelege mai bine lumea din jurul lor, şi asta îi va ajuta să facă mai repede şi mai eficient schimbarea de care au nevoie.
"O societate se dezvoltă, se mişcă mai mult, produce mai mult şi generează mai multe schimbări atunci când este înzestrată cu libertate, când, luată la întrebări fără frică, se autocorectează", arată profesorul, încheind prefaţa cărţii sale cu un îndemn: "Dă naturii libertate şi natura reînvie".
Ce spun cititorii
„Lucrările profesorului Bejan continuă să mă ajute să înţeleg lucruri aparent imposibil de înţeles”, mărturiseşte unul dintre cititorii cărţii, care poate fi comandată pe site-ul www.amazon.com.
„Cartea oferă o perspectivă nouă pentru multe dintre lucrurile din jurul nostru şi ne dă prilej de analiză în multe domenii”, spune altul, în recenziile editoriale.
„Deşi punctele sale de vedere, scurte şi profunde, sunt făcute pe diverse subiecte cotidiene, precum economiile de scară, inegalitatea, complexitatea, ştiinţa şi libertatea, autorul le prezintă ca fenomene generale care apar în natură. Cartea explică inedit modul în care fizica, natura şi societatea sunt interrelaţionate. Un cuvânt pe care îl folosim în discursul politic, „libertatea”, poate fi văzută ca parte a naturii, evoluţia fiind, poate, cea mai puternică expresie a acesteia”, afirmă un alt cititor.
"În această carte, profesorul Bejan ne împărtăşeşte punctul său de vedere în subiecte interesante, cum sunt legile termodinamicii, evoluţia ştiinţei, ierarhia, Wikipedia, într-un limbaj pe cât de simplu, pe atât de puternic, cu puţine conotaţii matematice. Explică anumite concepte precum prima şi a doua lege a termodinamicii, proiectarea, optimizarea, folosind numeroase ilustraţii, desene şi grafice, ceea ce facilitează urmărirea de către cei care citesc. Cei care nu sunt familiarizaţi cu neobositul şi creativul om de ştiinţă Adrian Bejan vor descoperi veleităţile de scriitor ale acestuia. Mi-a plăcut să văd că a împărtăşit o parte din amintirile sale din anii ’60, când era tânăr licenţiat la MIT, şi elemente din «Vederea păsărilor».
Recomand cititorilor să răsfoiască măcar capitolele «Ierarhia» şi «Ştiinţă şi libertate». Ar fi benefic, în special pentru minţile tinere şi oamenii de ştiinţă aspiranţi, să înveţe din perspectiva unui om cu nenumărate realizări de excepţie în ultima jumătate de secol, care îşi împărtăşeşte curajos opiniile şi criticile despre ştiinţă şi viaţă, folosind un limbaj onest şi direct", invită un cititor, într-o recenzie publicată pe amazon.com.
Cine este Adrian Bejan
Profesor la Universitatea Duke din Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii, membru de onoare al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al altor 18 universităţi din 11 ţări, din Franţa în Azerbaidjan şi din Brazilia în Africa de Sud, Adrian Bejan este autor a peste 30 de cărţi şi 650 de articole apărute în publicaţii recunoscute ştiinţific.
Gălăţean prin naştere şi educaţie, absolvent al Liceului "Vasile Alecsandri", apoi student la Facultatea de Inginerie Mecanică din Galaţi, Adrian Bejan a câştigat prin concurs o bursă la Massachusetts Institute of Technology (MIT), iar în 1971 a reuşit să absolve renumita universitate americană. În 1975 şi-a luat doctoratul la MIT în inginerie mecanică, iar în 1984 a devenit profesor cu catedră întreagă la Universitatea Duke (Carolina de Nord).
Cunoscut pentru contribuţiile sale remarcabile în domeniul termodinamicii, Adrian Bejan este autorul "Teoriei Constructale", care susţine că un sistem finit rămâne în viaţă numai dacă evoluează spre configuraţii care oferă acces curenţilor care îl compun.
În 2019, pentru "contribuţiile sale interdisciplinare de pionierat la dezvoltarea termodinamicii moderne şi a Legii Constructale", profesorul Bejan a primit, la Berlin, Premiul Humboldt pentru întreaga activitate ("Humboldt Research Award for Lifetime Achievement"). De asemenea, tot în 2019 a devenit laureat al TÜBA International Academy Prizes, premiu acordat anual de Academia de Ştiinţe din Turcia - Türkiye Bilimler Akademisi (TÜBA) celor mai proeminenţi oameni de ştiinţă, cercetătorilor cu realizări originale, inovative şi revoluţionare.
Explicaţiile ilustraţiilor:
Coloane în cadenţă nu cuceresc vârfuri;
Copaci vii şi morţi de pe insula Kapinga din Câmpiile Busanga, Zambia (fotografie la răsărit de soare, din balon cu aer cald, de Adrian Bejan);
Ierarhizarea modului în care animalele şi oamenii zboară pe glob: distribuţie calitativă a populaţiei faţă de dimensiunile corpului (desen de Adrian Bejan);
Modul în care pârtia de schi „îşi expiră” populaţia: bazinul ierarhic de schiori care curge în jos pe un munte acoperit cu pulbere proaspătă de zăpadă (Foto: Rick Frothingham 2011; cu permisiune)
La animalele mai mari, organul care ridică greutatea ocupă o fracţiune mai mare din masa corporală totală, aripi în aer, picioare pe uscat, şi corpul ondulant în apă.
