"Libertate și evoluție" este cea mai nouă carte tradusă în limba română a profesorului Adrian Bejan, unul dintre gălățenii care au uimit și continuă să uimească lumea.
Publicată la Editura Litera, în traducerea lui Alexandru Morega, cartea a fost lansată la Librăria "Humanitas" de la Cişmigiu, pe 4 aprilie 2023, de Ziua Academiei Române. În dimineaţa acelei zile, în aula celui mai înalt for științific și cultural al țării, profesorul Adrian Bejan, membru de onoare al Academiei Române, a vorbit despre "Libertate, frumusețe, evoluție, natură". La sărbătoarea celor 157 de ani de la înființarea Academiei Române, cine ar fi meritat mai mult să susţină o conferinţă decât primul român distins cu Medalia "Benjamin Franklin" - decernată de-a lungul vremii unor oameni de geniu ca Nikola Tesla, Thomas Edison, Albert Einstein şi Bill Gates - profesorul Adrian Bejan.
"Marţi, 4 aprilie, am ținut un discurs la Academia Română și am făcut și galerie pentru Galați", ne-a spus profesorul Adrian Bejan, despre celebrarea al cărei invitat de onoare a fost. Nu a fost singurul gălăţean de la reuniunea festivă a Academiei Române! Printre participanţi s-au aflat şi doi profesori de elită ai Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, prof. dr. ing. Eugen-Victor-Cristian Rusu, membru corespondent al Academiei Române, şi prof. dr. ing. Cătălin Fetecău, membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România. Întâlnirea publicului pasionat de cunoaștere cu Adrian Bejan, J.A. Jones Distinguished Professor la Duke University din SUA, a precedat lansarea cărţii sale "Libertate și evoluție. Ierarhii în natură, societate și știință".
Adresată publicului larg - aşa cum scriam despre carte la momentul publicării ei în limba engleză, în ianuarie 2020 - alăturarea cuvintelor din titlu este una îndrăzneaţă, în condiţiile în care oamenii de ştiinţă par să se teamă de folosirea termenului "libertate". "Abordarea pe care am ales-o este aceea că libertatea e fizică, nu opinie. Această carte nu este despre discursuri făcute de politicieni. Toate ideile şi exemplele din această carte au fost publicate în fizică, biologie şi reviste de ştiinţe inginereşti", avertiza, în prefaţă, Adrian Bejan.
"Fără libertatea de a schimba nu există viitor"
"Suntem liberi de fapt. Nu suntem încorsetați, nu suntem încătușați, nu suntem pironiți și asta este o realitate care, dacă este recunoscută, devine o sursă de putere pentru individ. E valabilă și pentru noi, însă și pentru câine, pisică sau o apă care curge. Fără libertate, nu există nimic: nici natură, nici viitor". Sunt gândurile profesorului Adrian Bejan care au deschis evenimentul lansării volumului său "Libertate şi evoluţie". "Fără libertatea de a schimba nu există viitor", scrie pe prima copertă a cărţii, iar prof. dr. Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României, a remarcat cât de inspirat a fost cel care a ales tocmai acest citat: "Este un mare adevăr pe care l-a scris și l-a rostit Adrian Bejan. În teorie, pentru o schimbare practică este nevoie ca ea să se producă mai întâi în conștiința oamenilor și să se găsească oameni inspirați și oameni care să aibă curajul de a face schimbarea".
Cum se nasc elitele
Lansarea cărţii a fost un prilej pentru unii participanţi să-şi amintească de faptul că datorită lui Adrian Bejan au descoperit programele de masterat şi doctorat în SUA şi au avut şansa de a studia acolo. "Imediat după Revoluție, Adrian Bejan a venit la București. El, care alesese libertatea care l-a ajutat să-și pună în valoare genialitatea pe care o are, și-a dat seama că exista un moment astral în istorie, care se petrecuse în 1989. Când, în mod spontan, niște oameni au avut curajul să acționeze, simțind că libertatea țării, a poporului, e mai importantă decât propria lor libertate și decât propria lor viață. Acesta a fost miracolul din Piața Universității... Adrian Bejan a venit cu un program al Universității Duke în România. Aş vrea să vorbesc despre această generozitate și patriotism adevărat, nu de paradă, pe care le-a dovedit Adrian Bejan atunci când a inițiat și apoi a dezvoltat acest program, Duke, în România. Din el s-a născut o elită românească. El a reușit, și pentru români, să dea un exemplu practic pentru ceea ce reprezenta visul american: un om simplu care ajunge în elita științei, cea mai durabilă dintre elite", a spus Emil Constantinescu.
"În perioada mea de formare, de exemplu, cu baschetul, a fost nevoie de oameni cu viziune, antrenori și jucători mai în vârstă, care să aibă generozitatea să-l bage pe acest puști la meci. Gestul infim are efect enorm. Şi atunci când s-a deschis lumea, m-am gândit la cei care mi-au dat mie această șansă. Foarte simplu, nimic original în acest comportament", şi-a explicat iniţiativa, cu simplitate, Adrian Bejan.
Combustibilul viitorului - creativitatea individului
"Cam peste 100-200 de ani, ce combustibili vedeți că se vor folosi?", a fost una dintre întrebările adresate lui Adrian Bejan, în cadrul lansării. "Combustibilul evident din istoria civilizației este creativitatea individului. Când nu are ce-i trebuie, omul găsește o soluție. De aici şi zicala: nevoia este mama invenției. Este un răspuns banal, însă foarte-foarte adevărat. De asta libertatea de gândire este absolut esențială, pentru ca să asigure că generațiile viitoare se vor descurca. Tot ce este nou vine cu promisiune și cu pericol. Cel mai faimos exemplu ar fi revoluția industrială - mașina de foc, din care au crescut locomotive, trenurile... Au fost mulți care și-au pierdut modul de viață din cauza căilor ferate, însă, pe parcurs, acel pericol a fost eliminat de oameni cu idei. De aceea este important ca oamenii tineri şi copiii lor să se axeze pe libertatea de a căuta soluții, de a se descurca în modul originar, creator. Sunt cuvinte mari, însă așa merge lumea", a spus Adrian Bejan.
"Simt o revoltă împotriva celor care sunt convinși. Eu nu-s sigur. Eu mereu mă întreb. A fi convins este o greșeală. Convingerea este, de fapt, boala de care suferă știința astăzi. Știința trebuie luată la întrebări. Știința adevărată este deschisă, aproape dezbrăcată, ca să fie corectată și îmbunătățită", a ţinut să spună Adrian Bejan.
În lumina acestui adevăr, ce concluzie ar fi mai potrivită decât cea cuprinsă în afirmaţiile lui Emil Constantinescu: "După ce și-a cucerit excelența în domeniul științei, Adrian Bejan a avut această excepțională deschidere, să aducă valorile științei în societate. Să le transforme în valori umane. Am mari speranțe că Adrian Bejan poate să reprezinte și pentru societatea românească acel model de care tinerii au atâta nevoie".
Cine este Adrian Bejan
"Cel mai titrat român în viață", așa i s-a spus, la recenta lansare a cărții, profesorului Adrian Bejan. Gălăţean prin naştere şi educaţie, absolvent al Liceului "Vasile Alecsandri", apoi student la Facultatea de Inginerie Mecanică din Galaţi şi, mai presus, jucător de baschet, Adrian Bejan a câştigat prin concurs o bursă la Massachusetts Institute of Technology (MIT), iar în 1971 a reuşit să absolve renumita universitate americană. În 1975 şi-a luat doctoratul la MIT în inginerie mecanică, iar în 1984 a devenit profesor cu catedră întreagă la Universitatea Duke (Carolina de Nord). Cunoscut pentru contribuţiile sale remarcabile în domeniul termodinamicii, Adrian Bejan este autorul "Teoriei Constructale", care susţine că un sistem finit rămâne în viaţă numai dacă evoluează spre configuraţii care oferă acces curenţilor care îl compun. Laureat al Medaliei "Benjamin Franklin", al Premiului Humboldt, al Premiului Academiei de Științe din Turcia, în 2020 i s-a conferit din partea președintelui Franței titlul de Cavaler al Ordinului "Palmes Académiques". Sunt performanțe despre care ați mai citit.
Merită să mai aflați că Adrian Bejan are o familie minunată și recent a sărbătorit 50 de ani de căsnicie. Cristina, fiica sa mai mare, este profesor la Universitatea din Denver, autoare a unor cărți de istorie, teatru și poezie, una tradusă și în limba română. Tereza este profesoară de științe politice la Oxford, de asemenea, autoare de cărți, iar fiul, William, este avocat în Washington D.C.
