Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
6 comentarii

Mărţişoare, bucheţele de ghiocei, felicitări naive cu „vestitorii primăverii”, goana după ele … par banale, sufocante pentru noi, care ne „împiedicăm” de ele. Cum v-aţi simţi, însă, dacă vreme de şapte ani nu aţi mai vedea ghioceii decât la televizor? Dacă nu i-aţi mai putea atinge, dacă nu ar exista în florării sau dacă preţul cerut pentru câteva fire gingaşe ar costa o mică avere? Gălăţenii fără frontiere şi în genere românii de pretutindeni duc dorul ghioceilor. Din Irlanda, din Franţa şi din Germania, trei doamne cu nume cunoscute cititorilor „Vieţii libere” – Gabriela Cimpoca, Mariana Stroiu şi Gabriela Palade au mărturisit cât contează să ai aproape un simplu ghiocel şi cum e să-ţi simţi sufletul însetat după lor aroma lui proaspătă de primăvară. 

„Viaţa fără ei”
Aşa îşi intitulează, din Irlanda, postarea de pe blogul personal www.blogulucimpoca.ro , jurnalista Gabriela Cimpoca: „Nu am atins unul, măcar, în ultimii şapte ani! I-am văzut doar la televizor, în reportajele cu miros de primavară. Nu am mai putut să-i cumpăr, cum făceam înainte, nu i-am putut aduce în casă, nu i-am putut admira, nu mi-am putut satisface nevoia de ei. Pe aici, lipsesc cu desăvârşire, altele sunt fiorurile naturii, nebuniile şi mirosurile ei.
Dar ieri, plimbandu-ne aiurea, El i-a zărit, pitiţi sub o tufă, zgribuliţi şi chirciţi sub greutatea picăturilor de ploaie.
Am avut impulsul să-i rup, să-i răpesc şi să-i duc pe toţi acasă. După atâţia ani, revederea m-a tulburat, mi-a readus în memorie frânturi de primăveri trecute, de sentimente puse la conservat undeva, în ungherele memoriei, de felicitări desenate stângaci şi dăruite mamei, în ziua de 8 Martie. Până la urmă, raţiunea a învins şi m-am mulţumit doar cu unul, pe care, mai târziu, l-am eliberat în apa râului. Ce bine! Dumnezeu mi-a oferit azi încă o zi superbă, în care mi-am potolit foamea de ghiocei!”, scrie Gabriela Cimpoca pe „blogulucimpoca.ro”.

Pictură pe un set de ceai
Din Rosières, departamentul Haute-Loire, Franţa, Mariana Stroiu, un nume cunoscut deja cititorilor „Vieţii libere” ne-a mărturisit într-un interviu acordat anul trecut cât de mult îi lipseşte grădina plină de ghiocei de acasă, şi cum a descoperit secretul de a-i avea oricând aproape. „Mie mi-e dor de grădina de ghiocei a mamei mele. Aici, ghioceilor nu li se dă importanţa din România şi am văzut doar într-un loc, în pădure”, spunea Mariana. În Franţa, Mariana şi-a descoperit o pasiune şi totodată un talent - olăritul: face vase din argilă, le emailează şi le pictează. Unul dintre printre primele ei obiecte făurite a fost un set de ceai pe care a desenat ghiocei…

Primăvară pe nemţeşte
În jurnalul on-line www.romaningermania.ro, ziarista Gabriela Palade le oferă cititorilor imaginea unei primăveri nemţeşti: „În Germania, mărţişorul nu există: românii care doresc să păstreze tradiţia, îşi aduc din ţară micuţul obiect ori şi-l confecţionează (măcar alcătuiesc şnurul, ceea ce este la îndemâna oricui). Sunt oameni care îşi amintesc cu drag de acest obicei românesc şi nu renunţă la el, pentru alţii însă - care locuiesc în Germania de zeci de ani - mărţişorul îşi pierde importanţa. În oraşele germane unde au loc întâlniri periodice lunare ale românilor, acestea stau, în această perioadă, sub semnul zilelor de 1 şi 8 Martie.

Firavii ghiocei nu se găsesc în florării decât foarte rar şi atunci două-trei fire, cu rădăcină cu tot, costă cât un buchet întreg de (alte) flori. Merită, pentru că ghioceii, odată plantaţi, chiar şi după câţiva ani tot se întâmplă să mai apară câte unul. Dacă micii vestitori ai primăverii nu prea sunt de găsit, se vând însă peste tot, în prag de primăvară, zambile albe şi roz şi albastre (cu rădăcină), proaspete şi parfumate, iar lalelele nu vor lipsi nici ele.
Nici în parcuri ghioceii nu pot fi văzuţi (în nordul Germaniei, cel puţin)... îi poţi descoperi doar cu totul şi cu totul întâmplător, prin colţuri de grădini mai puţin umblate.
Aşa cum nu există Mărţişor, nemţilor nu le spune nimic nici ziua de 8 Martie (cel puţin în fosta Germanie de Vest). Sărbătorită în fostele ţări socialiste, rămâne un simbol al acelor vremuri şi este cel mult pomenită în treacăt, într-o singură frază.
Pentru germani, Ziua Mamei este în a doua duminică din mai, şi rămâne o sărbătoare discretă, marcată doar în familie (copiii vor pregăti o mică surpriză la grădiniţă ori la şcoală”, scrie Gabriela Palade pe site-ul www.romaningermania.ro. 
Jurnalista a păstrat până acum tradiţia, a făcut câteva mărţioare ori şi-a legat la mână un şnur alb-roşu şi are o urare pentru doamnele de pretutindeni: „Doamnelor le doresc să se bucure de primăvară nu doar de 1 şi 8 Martie! Şi mai ales ca, în iureşul urărilor, cumpărării şi primirii de flori şi cadouri să nu uite de adevărata însemnătate şi frumuseţe a micuţului simbol cu şnur alb-roşu...”

Şi din partea „Vieţii libere”, pentru toţi gălăţenii şi românii de pretutindeni, un simbolic şi virtual cadou: o Românie de ghiocei.

Citit 2984 ori Ultima modificare Luni, 03 Martie 2014 13:15

6 comentarii

  • postat de Mariana Stroiu Vineri, 02 Martie 2012 15:38 Link la comentariu
    0
    0

    Am trecut prin Romania zilele astea, am trecut si pe langa gradina mamei mele, care era acoperita de zapada! Nu am vazut ghioceii, i-am si uitat, cand am vazut articolul mi-am amintit de ei.
    Am trait momentul nefericit la care toti romanii din Diaspora se gandesc si pe care si-l doresc cat mai indepartat: sa iei primul avion pentru ca trebuie sa mergi in Romania sa iti petreci parintii pe ultimul drum! S-a dus tata-socru, un OM deosebit pe care mi-l amintesc doar cu bratele intinse sa ne imbratiseze cand veneam acasa!
    O sa ii pun ghiocei pe mormant cand mai trec ....
    In drum spre aeroport, prin Bucuresti, ieri, am vazut martisoare, mi-am amintit ca e 1 Martie si am cumparat pe toate care aveau ca simbol un ghiocel, dar nu erau prea multe!
    O primavara insorita tuturor romanilor!

    Raportează
  • postat de t Vineri, 02 Martie 2012 13:59 Link la comentariu
    0
    0

    La multi ani tuturor galatenilor si romanilor de pretutindeni....

    Raportează
  • postat de o cititoare Vineri, 02 Martie 2012 11:38 Link la comentariu
    0
    0

    Cu riscul de a face cîtiva "gelosi" va informez ca la Paris traditia de 1 martie este perpetuata la Institutul Cultural Romîn (rue de l'Exposition 75007 Paris). Aseara a fost o expositioe cu vînzare de martisoare! Inscrieri prin telefon sau pe Internet si biletul de intrare a fost sunurul rosu si alb distribuit gratuit. Pentru a completa aceasta sarbatoare a primaverii a fost organizata si o degustare de vinuri romînesti acomaniata de platou cu salam de Sibiu, cabanos si telamea ca la mama acasa, o expositie de photografii despre "transhumance" si poiectia unui fim într-o alta sala. Foatre multa lume prezenta, o seara cu adevarat reusita asa cum Institutul stie sa oragnaizeze si pentru care îi felicit.
    Cît despre ghiocei, este adevarat ca aici nu au nici o simnificatie! Duminica trecuta, pe piata Levis (Paris 17ème) erau cîteva tigance care vindeau la 1 euro buchele des "perce-neige" en les appelant "personage" !

    Raportează
  • postat de miriam Joi, 01 Martie 2012 15:19 Link la comentariu
    0
    0

    La multi ani si si o primavara minunata tuturor romanilor de pretutindeni,sa aveti o vesnica primavara in suflet si gand!Cu mult drag,Maria din Italia!!La multi ani Viata Libera!

    Raportează
  • postat de Livia Joi, 01 Martie 2012 08:22 Link la comentariu
    0
    0

    O PRIMAVARA BINECUVANTATA, TUTUROR ROMANILOR, TUTUROR CITITORILOR ZIARULUI!
    Seninatate! Optimism! Iubire!

    Raportează
  • postat de gabriela Joi, 01 Martie 2012 03:14 Link la comentariu
    0
    0

    multumesc,nicaieri in lume,nu sunt ghioceii ca la noi acasa...de doi ani nu am mai vazut,,, multumesc mult si urez tuturor galatencelor mult soare pe strada lor

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.