Un gălăţean a defilat în escorta preşedintelui american Barack Obama
Foto: O şalupă din detaşamentul de securitate portuară în timpul unui antrenament în Orientul Mijlociu

Un gălăţean a defilat în escorta preşedintelui american Barack Obama
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* „Am simţit că mi se face o cinste ieşită din comun să mi se ofere şansa să prezint onorul Comandantului Suprem al Forţelor Armate Americane, domnul preşedinte Barack Obama” * „L-am privit în ochi, de la câţiva metri distanţă, când am trecut prin faţa podiumului cu oficialităţi: ne-a salutat cu demnitate şi respect, şi am simţit instantaneu că ceea ce facem ca militari în rezervă e important”


“Parada Inaugurală de la Washington a avut o surpriză foarte plăcută şi pentru români. Ofiţerul american de origine română Tudorel Caliga din Woodbridge, Virginia, a defilat în una dintre formaţiunile militare de escortă a preşedintelui Obama: Port Security Unit - 305, formaţiunea de Rezervă a Gardei de Coastă, sub comanda ofiţerului Michael Ferullo”, aşa începe articolul semnat de Simona Botezan pe prima pagină a ziarului „Mioriţa USA”, ediţia din februarie, la câteva zile după ceremonia de învestire a preşedintelui american.

Tudorel Caliga este gălăţean, fratele lui Gigi Caliga, consilierul primarului Galaţiului Marius Stan! Aşa că nu mică a fost surpriza să-l descoperim pe prima pagină a ziarului „Mioriţa USA” - o publicaţie independentă de informaţie socio-politică şi culturală, veritabilă voce a comunităţilor româneşti din USA, despre care veţi putea citi într-o viitoare pagină de Diaspora.

Tudorel Caliga a acceptat să ne povestească despre viaţa sa de peste Ocean.

Loteria vizelor, loteria vieţii

A părăsit România pe 18 iunie 2000. Parţial, a ales Statele Unite datorită unui prieten de familie, Octavian Stănescu. „Tatăl lui Octavian - Dumnezeu să-l ierte - a fost tanchist, colonel în armata română. Octavian a încercat ani la rând să emigreze în Statele Unite prin Loteria Vizelor, dar nu a avut noroc. Influenţat de el, fără prea multă tragere de inimă, am trimis o aplicaţie. Surprize, surprize! după câteva luni, am primit prin poştă de la US Department of State vestea că am câştigat viza (Green Card). În al doilea rând, am ales Statele Unite pentru că, înainte de emigrare, am avut şansa să vizitez câteva oraşe-porturi americane - am fost ofiţer de marină comercială”, ne-a mărturisit gălăţeanul.

Haina şi onoarea militară

Tudorel Caliga a fost student/cadet la Institutul de Marină Militară “Mircea cel Bătrân” din Constanţa, regim militarizat. „Aici în Statele Unite, ţara mea adoptivă, sunt de profesie inginer de căi ferate, lucrez pentru Amtrak, o companie americană de transport feroviar de pasageri. Ca o slujbă secundară, am ales să lucrez part-time pentru forţele armate americane (Paza de Coasta / US Coast Guard), ca rezervist. Mai întâi am lucrat cu grad de subofiţer (pentru că nu aveam cetăţenia), apoi, din septembrie 2005, ca ofiţer. De ce? Dintr-un sentiment de datorie civică. Aş fi făcut acelaşi lucru şi în România, dacă regimul politic de după decembrie 1989 ar fi fost unul pentru care să meriţi să-ţi dai viaţa. Nu a fost cazul (din păcate)”, ne-a spus gălăţeanul.

Haina şi onoarea militară au devenit parte integrală a vieţii sale, iar soţia şi copilul l-au înţeles şi ajutat, pentru că nu e uşor. „Întrebaţi un militar român şi veţi vedea: Patrie şi Onoare nu sunt cuvinte goale - am tot respectul pentru confraţii care servesc în Ţară, în pofida condiţiilor deloc uşoare. În Statele Unite, intrarea în Forţele Armate a fost modul meu simplu de a spune din suflet mulţumesc ţării mele adoptive, pentru tot ce mi-a oferit - visul american, între altele - fără să-mi ceara implicit sau explicit ceva în schimb”, ne-a spus din inimă gălăţeanul.

Ochi în ochi cu cel mai puternic om al lumii

Din articolul publicat de "Mioriţa USA" (căreia îi mulţumim că ne-a permis să-l preluăm) am aflat că unitatea din care face parte Tudorel Caliga a desfăşurat anul trecut o misiune de şase luni în Kuwait, pentru securizarea ţărmului şi protecţia porturilor strategice din Golful Arabiei de Nord. Şi, iată, acum a fost una dintre cele 58 de formaţiuni selecţionate pentru defilare în ziua inaugurării prezidenţiale. “După zile întregi de repetiţii şi un marş în formaţie de defilare de peste 3 kilometri lungime, am simţit că mi se face o cinste ieşită din comun să mi se ofere şansa să prezint onorul Comandantului Suprem al Forţelor Armate Americane, domnul preşedinte Barack Obama. L-am privit în ochi, de la câţiva metri distanţă, când am trecut prin fata podiumului cu oficialităţi: ne-a salutat cu demnitate şi respect, şi am simţit instantaneu că ceea ce facem ca militari în rezervă e important şi continuă să fie de mare ajutor Ţării. Unde mai pui că, până să ajungem în faţa Casei Albe, am fost ovaţionaţi în permanenţă de mulţime!”, ne-a mărturisit ofiţerul.

Despre Galaţi, cu sinceritate şi dragoste

"Ce vă mai leagă acum de Galaţi şi de România?", a fost ultima întrebare pe care i-am adresat-o, şi după cum ne-a răspuns, cea mai dificilă. „Mi s-au umezit ochii. Nu am proprietăţi în România, doar doi fraţi, plus familia soţiei, de care sunt foarte ataşat: în special de când mi-am pierdut ambii părinţi, părinţii soţiei mele Margareta sunt şi tatăl şi mama mea. Am petrecut primii 33 de ani din viaţă în ţara. Ce mă mai leagă? Amintirile din Copilărie în versiunea mea, nu cea arhicunoscută ieşită de sub pana maestrului Ion Creangă; mormintele sfinte în care odihnesc strămoşii, moşii şi părinţii mei, plus mormintele necunoscute în care odihnesc fratele Neculai şi sora Anişoara; istoria patriei (o iubesc); Faleza Dunării, Siretul, Prutul şi Carpaţii; parfumul teilor în faţa Bibliotecii V.A. Urechia; Enescu, Ciprian Porumbescu, Eminescu, Blaga, Rebreanu, Cioran, Marin Preda (printre alţii şi altele). De Galaţi, mă leagă în mod direct şi atât de intim atât de multe lucruri, fapte, amintiri, şi sentimente, încât îmi e cu neputinţă să le înşirui pe toate. Respect Ţara mea adoptivă, dar acolo, adânc în suflet, într-un loc special, vor rămâne pentru totdeauna întipărite locurile şi atmosfera primului sărut, al primei iubiri, al primului jurământ de credinţă…”, ne-a mărturisit Tudorel Caliga din Woodbridge, Virginia, USA.

Lupta împotriva terorismului "Îmbracă pielea balaurului dacă vrei să-l învingi"

Port Security Unit 305, unitatea la care Tudorel Caliga este în mod curent ataşat, ca locotenent, este concepută să intervină în orice punct de pe glob într-un termen record şi gata de acţiune şi foloseşte o combinaţie letală de forţe maritime şi de uscat, specializate în operaţiuni de protejare şi securitate a obiectivelor importante din zona litorală şi a porturilor maritime şi fluviale. Noi însă am fost curioşi să aflăm în ce colţuri ale lumii a participat ofiţerul la misiuni de securitate şi protecţie împotriva terorismului? „Din motive obiective, nu pot dezvolta acest subiect. Lupta împotriva terorismului ia multe forme - îmbracă pielea balaurului atunci când vrei să-l învingi, luptă cu armele lui. Antrenament pentru forţele de securitate ale ţărilor aliate cu Statele Unite în lupta împotriva terorismului; munca de analiză într-un birou; suport tehnic pe teren pentru forţele de securitate (anti-teroriste) americane în Orientul Mijlociu. Avem obligaţii diferite, unele mai spectaculoase, altele mai puţin, dar în final suntem o echipă de profesionişti care muncim şi luptăm cu un singur ţel în minte: să identificăm, izolăm şi anihilăm inamicul", ne-a declarat Caliga.

Cumplitul 11 Septembrie - „Să nu laşi garda jos!”

Tudorel Caliga a fost acolo în ziua neagră de 11 Septembrie, când peste 3.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în cel mai sângeros atentat terorist de pe teritoriul SUA. Iată ce crede gălăţeanul despre acel moment: „Respect atât Vechiul cât şi Noul Testament. Nu se exclud - sunt complementare. Atunci când eşti lovit prin surprindere de un duşman, poţi alege ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” ori, după legea nouă şi preferinţe personale, poţi ierta, şi întoarce şi celălalt obraz. Pentru mulţi americani, 11 Septembrie a fost ziua unui atac murdar şi şocant, echivalent din multe puncte de vedere cu atacul japonez la Pearl Harbor în decembrie 1941. Un act de agresiune fără o declaraţie de război. 11 Septembrie este un semn să nu laşi garda jos: inamicul pândeşte şi te va lovi atunci când ţi-e lumea mai dragă”, spune ofiţerul american de origine română Tudorel Caliga.

                                                   Tudorel Caliga (stânga), alături de fraţii lui, Gigi şi Lică

Citit 4729 ori Ultima modificare Joi, 28 Martie 2013 18:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.