Gălăţeni care au uimit lumea - Ştefan Petică

Gălăţeni care au uimit lumea - Ştefan Petică
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Primul poet simbolist român declarat, Ştefan Petică s-a născut la Buceşti, pe 22 ianuarie 1877, fiind fiul unui notar ce se trăgea dintr-o veche familie de răzeşi. Şi-a făcut studiile primare la Lieşti, a urmat apoi gimnaziul la Tecuci şi liceul la Brăila, în această ultimă perioadă începând să-şi manifeste atât talentul literar (a publicat primele articole în revista Munca, în 1894), cât şi orientarea politică social-democrată.

Intelectual autodidact cu o inteligenţă sclipitoare, Ştefan Petică era un veritabil poliglot, realizând traduceri din franceză, engleză, germană, italiană, spaniolă, rusă şi maghiară. Avea, în acelaşi timp, preocupări în filosofie, sociologie, antropologie, astronomie, istoria artei, domenii în care a publicat numeroase comentarii, studii, note sau recenzii.

După ce şi-a satisfăcut stagiul militar la Tecuci, a devenit ziarist acreditat, perioada 1896-1904 fiind caracterizată şi de o activitate publicistică susţinută în revistele bucureştene ale vremii. A sprijinit revendicările ţăranilor şi înfiinţarea cluburilor socialiste la sate. S-a retras din politică în anul 1900, în urma presiunilor autorităţilor.

Apariţia volumului de poeme „Fecioara în alb”, în 1902, l-a consacrat drept primul poet simbolist român şi, totodată, teoretician al acestui curent în ţară, precedându-i pe Macedonski, Minulescu, Bacovia, precum şi pe gălăţenii Alfred Moşoiu şi Eugeniu Ştefănescu-Est.

În 1902 s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, ale cărei cursuri le va urma timp de doi ani. Locuia într-o cameră mică şi umedă, unde citea şi scria non-stop, iar în 1903 s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Grav bolnav, a renunţat la postul de bibliotecar pe care-l ocupa şi s-a întors în satul natal, iar pe 17 octombrie 1904 s-a stins din viaţă, fiind înmormântat în curtea bisericii din Buceşti. Avea numai 27 de ani…

Poet, prozator, dramaturg, economist, ziarist, Ştefan Petică a întruchipat în epocă modelul intelectualului vizionar, permanent la curent cu tot ceea ce însemna cultură contemporană în lume.

În Galaţi, numele său este purtat de o stradă, iar în Tecuci de o stradă şi de biblioteca municipală.

Citit 5464 ori Ultima modificare Joi, 18 Iulie 2013 09:25

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.