Imaginaţi-vă: motociclete Harley Davidson - exemplare unicat, conduse în sala teatrului, la doar zece centimetri de picioarele spectatorilor, joc de lumini şi muzică rock cântată pe şase-opt voci! Sau dirijorul pe scenă (o doamnă), încătuşată în lanţuri şi păzită de călăi, i se dă foc şi se ridică nemuritoare din Infern şi dă startul spectacolului „O fortuna” de Carl Orff. Ori mai bine ”Circle of life”, din „The Lion King”, cu bebei implicaţi în regie şi aduşi în faţa reflectoarelor! Toate acestea surprind publicul, îi zbârleşte părul şi creează o atmosferă incendiară în sală. O atmosferă plină de simţiri, ale publicului şi ale artiştilor. Aşa-i că v-ar plăcea să fiţi spectator şi să aveţi parte de asemenea trăiri? Ei bine, pentru asta va trebui să faceţi un drum până în Norvegia, pentru că omul care face toate aceste lucruri minunate este gălăţeanca Andreea Terescenco, despre ale cărei începuturi muzicale aţi putut citi în pagina trecută de Diaspora. Aşa cum vă spuneam, Andreea Terescenco a ajuns în Norvegia adusă de o poveste de iubire şi a devenit primul român care a obţinut dreptul de a-şi deschide o firmă privată în Norvegia: şcoala de muzică „Fairyland”.
Doar cerul e limita
Andreea Terescenco este muzician, pedagog de pian, producător şi dirijor, compozitor şi aranjor. Ea produce showurile, le regizează, face scenografia, aranjamentele şi compune muzica, şi tot ea alcătuieşte bugetele, semnează contracte de sponsorizare, colaborează cu teatrul pentru decoruri, scrie regia de lumini a showului, coordonează tehnicienii de sunet şi istoria fiecărui show. Da, istorie! „Scriu poveşti şi le pun în scenă. Şi le dirijez. E minunat!”, ne-a mărturisit Andreea Terescenco. Pianul este instrumentul principal, al cărui studiu l-a început sub îndrumarea bunicii, la Galaţi, dar ulterior s-a specializat cu studii postuniversitare, la Trondheim, ca dirijor. „Corul de show Surround - unicat în zona de vest a Norvegiei - datorită succeselor în branşă şi a criticii pozitive din media şi radio, dar şi a criticilor de artă primeşte sprijinul primăriei şi al sindicatului corurilor din Norvegia. Surround este sufletul meu, l-am format după motoul «the sky is the limit» şi lucrez cu nişte oameni minunaţi pe care îi iubesc! Showkoret Surround a revoluţionat branşa”, ne-a povestit Andreea.
Să trăieşti din muzică
De când a devenit mamă, în 2010, Andreea Terescenco s-a mai „cuminţit”. S-a angajat la un liceu ca profesor de muzică şi ţine şi Fairyland pe picioare. „Ora de muzică de aici, cu ora de muzică pe care o aveam eu la Şcoala nr. 28 din Galaţi sunt două planete diferite, care nu se învârt în jurul aceluiaşi soare. Profesoratul este extrem de motivant: predau pe langă istorie muzicală şi teorie, compoziţie şi improvizaţie, ţin dezbateri şi stimulez reflecţia muzicală a elevilor. Pun în scenă concertele şi festivităţile liceului, cântăm la toate instrumentele, facem formaţii, iniţiem adolescenţii şi îi ajutăm să îşi găsească gustul muzical şi să folosească tehnologia: PC, iPad, table interactive, programe de muzică, cum să fii DJ, loopinguri s.a.m.d. Pe langă asta, predau pian, compun, dirijez, mai pun în scenă câte un show, mai cânt pe la vreun festival sau concert, ba cu elevii, ba cu corul. Fac muzică de dimineaţa şi până seara, am noroc de un copil minunat, ale cărui forme de joc preferate sunt dansul, cântatul, cititul şi programul de muzică Garage Band de pe iPad. Sa trăieşti din muzică înseamnă să te simţi în viaţă! Când reuşeşti să vezi în sufletul publicului, când l-ai făcut prin performanţa ta să se deschidă, să uite, să râdă, să plângă, să trăiască prin momentul tău artistic, atunci ştii de ce eşti pe scenă. Liniştea din momentul aplauzelor este momentul meu de reflecţie, momentul când mă descarc şi încarc în acelaşi timp, returul energiei şi trăirilor pe care le-am dăruit publicului. Asta este averea pentru care suntem în stare să oferim totul", ne-a mărturisit Andreea Terescenco.
Şi totuşi, ţara
Am fost curioşi, după opt ani de viaţă în Norvegia, ce o mai leagă pe fiica artistului plastic Gheorghe Terescenco de Galaţi şi de România. „De Galaţi mă leagă familia. Şi amintirile... De România sunt legată spiritual şi voi fi aşa toată viaţa. Sunt ceea ce sunt azi pentru că am trăit şi m-am format 25 de ani în România; pentru că am nişte părinţi deosebiţi; pentru că am o supersoră. Pentru că România e ceea ce scrie pe paşaportul meu, pe care nu am intenţia să mi-l schimb vreodată. România e identitatea mea, e rădăcina, e începutul meu”.
Norvegienii şi sufletul românesc
„Norvegienii apreciată muzicalitatea sufletului românesc”, ne mărturisea, în urmă cu doi ani, artistul gălăţean Daniel Bordeiu - Danny B, piano-entertainer, cum îl cunosc norvegienii. Imaginaţi-vă că norvegienii au acces încă din clasa I la sala de muzică, dotată cu tot felul de instrumente, pe care programa şcolară impune să le folosească. Pe principiul joc - dezvoltare - învăţare, au cântece şi dansuri incluse în absolut orice disciplină. În plus, secţiile de cultură ale primăriilor au dezvoltat un proiect obligatoriu pentru elevii de clasele I-XIII şi periodic vin artişti profesionişti care susţin concerte, spectacole şi piese de teatru, cursuri interactive în fiecare şcoală, pentru fiecare clasă. „Cu o astfel de experienţă muzicală, poţi să fii mândru dacă ţi-a zis un norvegian că apreciază muzicalitatea sufletului tău românesc”, ne-a spus Andreea Terescenco.
