Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
1 comentariu

Fastuoase ori mai modeste, pline de încărcătură spirituală, de intensă trăire sufletească, dar şi cu accente de kitsch, prea zgomotoase, aglomerate, dorite sau criticate, Serbările Galaţiului constituie, după Revelionul în stradă, cel mai important şi mai aşteptat eveniment al oraşului.

Pentru gălăţenii aflaţi departe de Galaţi, sărbătoarea oraşului, prilejuită de ziua patronului spiritual Sfântul Andrei, constituie un motiv de nostalgie şi de dor de acasă. Poate că unora ni se par prea scumpe ori prost organizate, dar cu siguranţă că, dacă nu ar mai fi, ne-ar lipsi. Tocmai pentru că trebuie să preţuim şi să păstrăm ceea ce avem, am încercat să aflăm ce anume le lipseşte gălăţenilor din diaspora când vine vorba de serbările oraşului din care au plecat şi cum arată petrecerile locale din ţările în care i-a purtat viaţa. Iată ce am aflat.

De la Dunăre la Gange

"Cum să nu-mi fie dor de Sărbătorile Galaţiului? Cel mai mult îmi lipsesc concertele în aer liber... Aici nu prea sunt", ne-a mărturisit, din India, gălăţeanca Mirela. "În India, sărbătorile sunt în principal religioase, cea mai importantă este Durga Puja, festival care celebrează victoria zeiţei Durga asupra demonului Mahishasura. Peste tot în oraş sunt ridicate temple provizorii, în care se fac statui ale idolilor şi decoraţii tematice. E săptămâna în care nimeni nu doarme, toata lumea se îmbracă cu haine noi şi colindă oraşul să vadă idolii, e o forfotă continuă zi şi noapte, care se termină cu o paradă impresionantă a idolilor înainte de a fi aruncaţi în Gange", ne-a povestit Mirela.

Potrivit gălăţencei, celebrările încep cu mult înainte de festival - care e undeva în octombrie, nu are dată fixă - se construiesc templele, se fac idolii, magazinele sunt supraaglomerate şi toată lumea cumpără nu doar haine noi, ci şi electrocasnice. Peste tot sunt reduceri mari în perioada festivalului. Traficul devine infernal şi asta nu doar pentru că multe drumuri sunt închise acolo unde se fac temple, dar sunt şi foarte mulţi turişti, precum şi indienii care locuiesc în altă parte şi vin acasă pentru festival. „Personal, mă impresionează în fiecare an efortul depus pentru realizarea idolilor şi a templelor, atenţia acordată fiecărui detaliu: efortul este imens şi rezultatul e pe măsură, adevărate opere de artă... şi după câteva zile se duc toate în Gange...”, ne-a povestit gălăţeanca.

Sărbători de familie

Potrivit Mirelei, alte sărbători, deşi mari, sunt celebrate în familie sau în cercuri restrânse. Aşa e Holi sau festivalul culorilor, care marchează începutul primăverii, când oamenii se pictează unii pe alţii cu prafuri colorate şi se udă cu apă. Să nu uităm de Diwali - festivalul luminilor şi Kaali Puja - când se fac decoraţiuni specifice cu orez colorat şi flori în fata uşilor, numite rangoli, se aprind lumânări speciale numite dyas la uşi şi ferestre, multe-multe artificii, pocnitori, felinare, aşa că pentru două nopţi cerul e luminat nonstop. În India se mai sărbătoresc Bengali New Year, Ziua Independenţei (15 august), precum şi sărbătorile importante din alte religii - Crăciun, Paşte, Anul Nou, Eid, Muharram.

Bucuria Sfântului Andrei

„30 noiembrie îmi aminteşte, de fiecare dată, cum au fost aduse Moaştele Sfântului Andrei în Galaţi, în 1996. Nu mai trăisem o asemenea sărbătoare. Ce bucurie! În inimi, pe feţe, peste tot în jur... greu de descris! Parcă se revărsa acea bucurie de la Catedrală în tot oraşul. Străzile erau vii şi noaptea, luminate şi cu «râuri» de oameni pe strada Domnească. Şi mai ţin minte, tot la un Sf. Andrei, un minunat concert de muzică bizantină, susţinut de elevii Seminarului Teologic. Cam aşa închizi în suflet o sărbătoare întreagă: în câteva acorduri sau momente de mare bucurie”, ne-a mărturisit jurnalista Gabriela Palade, de la jurnalul on-line romaningermania.ro.

Ziua Portului

Hamburgul, oraşul în care gălăţeanca trăieşte, nu are un patron spiritual care să fie sărbătorit. În schimb, există aniversarea portului, în luna mai, timp de trei zile, serbată cu mult fast şi la care participă de fiecare dată în jur de un milion de vizitatori.

„An de an, în cele trei zile, oamenii vin pe malul Elbei pentru a vedea paradele vapoarelor - dintre care unele cu pânze, sute de ambarcaţiuni de toate tipurile, dar şi pentru a se bucura de muzica live pe toate gusturile (prezentată pe mai multe scene), de tombole şi surprize, de berea care curge valuri-valuri (mai ales în corturile special amenajate), alături de tradiţionalii cârnaţi care sfârâie pe grătare”, scria într-un articol Gabriela Palade.

Hamburghezii spun că e cea mai mare sărbătoare a portului din lume! Dacă sunteţi curioşi aflaţi că în 2015 petrecerea va avea loc între 8 şi 10 mai.

Pe lângă Ziua Portului, în Germania există şi o mulţime de alte sărbători: de vară sau toamnă, cu ocazia Crăciunului - renumitele târguri de Crăciun, "ziua străzii" sau anumite sărbători sau aniversari pentru cartiere.

Lanternele Sfântului Martin

După cum am aflat de la Gabriela Palade, sfântul sărbătorit în Germania în toate oraşele, toamna, printr-un minunat marş cu lampioane, pe muzică, este "Sankt Martin" - Sfântul Martin. Timp de vreo lună, lumea mărşăluieşte cu lampioane sau cu făclii, cântă, bea vin fiert şi consumă crenvurşti calzi şi prăjituri, iar pe mesele de familie tronează, la loc de cinste, gâsca!

"Cel mai aşteptat eveniment pentru copii este, de la sfârşitul lunii octombrie şi până pe la mijlocul lui noiembrie, cunoscutul „Laternenumzug”. Organizat pe cartiere, de fiecare biserică, şcoală şi grădiniţă, evenimentul este anunţat cu săptămâni înainte, aşa încât micii participanţi să aibă timp să-şi pregătească lumina cu care vor însoţi convoaiele. Acest obicei german („Laternenumzug”) nu are nimic de-a face cu Halloweenul, sărbătoarea păgână importată din America cu tot cu strigoii, vampirii şi scheleţii aferenţi, chiar dacă cele două evenimente au loc cam în acelaşi timp", scrie Gabriela Palade, în jurnalul on-line romaningermania.ro.

Citeşte şi: Propunere legislativă pentru PĂRINŢII din diaspora/ Stai trei luni pe an cu copilul sau iei AMENDĂ!

Citit 2076 ori Ultima modificare Joi, 27 Noiembrie 2014 15:20

1 comentariu

  • postat de jos nomenclatura comunista Vineri, 28 Noiembrie 2014 14:37 5.13.156.*** Link la comentariu
    6
    5

    sarbatorile galatiului nu sunt decat un vechi dicton "circ si paine" folosit ca forma de manipulare inca din vremea romanilor in acelasi scop

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.