Evaluaţi acest articol
(19 voturi)
8 comentarii

Ghiozdanul - cât o piatră de moară, materiile de studiu - multe şi stufoase, programa - încărcată, temele - prea solicitante şi mâncătoare de timp, culegerile - nenumărate şi grele, teoria - nesfârşită, practica - aproape inexistentă. Sunt doar câteva dintre criticile aduse învăţământului românesc. Pentru că n-ar fi rău să învăţăm din experienţa altora, am încercat să aflăm ce înseamnă să faci şcoală în Norvegia, de la o gălăţeancă stabilită în Ţara Fiordurilor, Marlena Chirilă Røimål, despre care aţi mai putut citi în pagina de Diaspora a ziarului „Viaţa liberă”.
Cadru didactic atât prin pregătirea profesională, cât mai ales prin vocaţie, Marlena Chirilă Røimål a schimbat şcoala română cu cea din Norvegia. După ce a profesat ca învăţătoare în Galati timp de 16 ani, în 1994 a plecat în Norvegia, prin căsătorie şi a urmat cursurile Facultăţii de Filologie, secţia norvegiană, pentru a primi dreptul de a preda.

Marlena Chirilă Røimål a acceptat să ne povestească mai multe despre sistemul norvegian de educaţie şi despre ceea ce se întâmplă acolo unde profesează: "Lunde 10-årige skole", şcoala de zece ani din localitatea Lunde, din districtul Telemark, district aflat în sud-estul Norvegiei, la 250 kilometri de capitala Oslo. Ca să nu vă pară prea îndepărtat de Galaţiul nostru, aflaţi că "în anii 2000-2006, în cadrul proiectului "Comenius", şcoala noastră a colaborat cu Ţara Galilor şi cu două şcoli din Galaţi: Şcoala Nr. 33 şi Şcoala Nr. 13. Vizitele reciproce organizate ne-au creat posibilitatea de a învăţa unii de la alţii. Le mulţumim colegilor gălăţeni pentru clipele petrecute împreună în Galaţi”, ne-a spus Marlena Chirilă Røimål.

"Materia e mult mai aerisită la noi"

Din start trebuie să ştiţi că sistemul de învăţământ obligatoriu norvegian este de zece clase, împărţit în trei perioade de timp: clasele I-IV, clasele V-VII, clasele VIII-X. „Materia e mult mai aerisită la noi. Programa şcolară a exclus mult din teoria care se preda cu 30-40 de ani în urmă. S-a făcut o selecţie a necesităţii teoriilor în perspectiva prezentului. De ce să ne răpim timpul să predam modul de extragere a radicalului când avem calculator? Multe din materiile ce existau odată au dispărut şi în schimb au apărut altele noi, care sunt de actualitate în zilele noastre. Tinerii de azi sunt bombardaţi cu informaţie prin tehnologia actuală, iar ceea ce ne preocupă este să-i învăţăm cum să selecteze şi să folosească informaţia de pe internet în mod constructiv, în şcoală sau în timpul liber”, ne-a povestit Marlena Chirilă Røimål.

Teme la şcoală

Elevii norvegieni nu sunt siliţi să care în spate kilograme de cărţi şi caiete, pentru că îşi ţin la şcoală majoritatea manualelor şi caietelor, în fişete individuale. Şi nici temele nu sunt o corvoadă. „După orele de curs, elevii au opţiunea să-şi facă temele pentru a doua zi la şcoală, ajutaţi şi supravegheaţi de pedagogi. Şi întotdeauna temele se încep cu obiectele de bază: norvegiana, matematica şi engleza. Temele sunt clasificate pe trei nivele: uşor, mediu, dificil. Elevii au posibilitatea de a alege nivelul”, ne-a explicat gălăţeanca.

Marlena Chirilă Røimål a ţinut să precizete că modul de organizare al unei zile şcolare este diferit de la un district la altul, de la o şcoală la alta: „Problema «temelor» a fost şi este un subiect foarte discutat şi aici. De-a lungul anilor, am avut mai multe forme de organizare a programului zilnic al şcolii, în care am inclus efectuarea temelor. Uneori le-am inclus în orarul zilnic, iar elevii au fost supravegheaţi de cadre didactice (când judeţul a avut resurse economice); alteori, pensionari (foste cadre didactice) şi părinţi cu studii superioare şi-au adus contribuţia benevolă de a-i supraveghea şi ajuta pe elevi în efectuarea temelor într-un mod organizat”, ne-a povestit Marlena Chirilă Røimål.

Potrivit acesteia, volumul temelor zilnice nu trebuie să depăşească trei ore la clasele I - VII! Şi nici nu se pune problema de culegeri prea multe! „Manualele noastre includ teme suficiente, de diferite grade de dificultate, fără a fi necesare culegerile. Când dorim să suplimentăm temele pentru copiii dotaţi (şi asta la cererea elevilor), alcătuim o broşură cu material suplimentar din culegerile şcolii”, a punctat dăscăliţa.

Activităţi extraşcolare

Fiecare elev norvegian este angrenat în cel puţin una din activităţile extraşcolare oferite de cluburile din localitate, fie de natură sportivă (fotbal, handbal, înot, atletism, schi, patinaj, hochei) sau culturală (învăţarea unui instrument, dans, cor, canto). Marea majoritate a acestor activităţi încep la orele 18.00. Deci tot ce ţine de şcoală trebuie terminat până la această oră sau mai devreme!

Învăţământ cu adevărat gratuit

"Învăţământul este gratuit: începând de la creion, pix, radieră, caiete, ustensile de desenat, ustensile de lucru manual, instrumente geometrice, manuale...", ne-a enumerat Marlena Chirilă Røimål.
Şi pentru că veni vorba de gratuitate, aflaţi că fiecare şcoală este dotată cu o bucătărie spaţioasă. "Avem un obiect în planul de învăţământ obligatoriu care s-ar traduce «Cunoştinţe casnice». În cadrul acestui obiect se predă despre modul de trai sănătos, despre valorile nutritive ale zarzavaturilor, fructelor, cărnii, etc şi, o dată la doua săptămâni, fiecare clasă are programată patru ore de bucătărie, în care se pun în practică cele predate şi în plus se învată cum trebuie să gătim, igiena gătitului etc. Toate produsele necesare procesului de gătit sunt cumpărate de şcoală, din bugetul de stat. Aceste cunoştinţe şi deprinderi, indispensabile vieţii, sunt punctul de plecare sănătos în viaţă pentru tânăra generaţie", a subliniat Marlena Chirilă Røimål.

Pe ce pune accent învăţământul norvegian

„Copilul este protejat prin lege de sistem, din momentul naşterii. Există instanţe care protejează şi veghează ca toţi copiii să aibă o copilărie fericită, să se dezvolte într-un mediu sănătos. Şcoala încearcă să modeleze omul de mâine, îmbogăţindu-i cunoştinţele, mărindu-i orizontul social şi capacitatea de a deveni independent într-o societate cu cerinţe în continuă transformare. Ţelul sistemului de învăţământ norvegian este ca toţi copiii să beneficieze de educaţie şi să integreze tot tineretul în societate, creându-i condiţii de studii, ajutându-i să-şi completeze studiile, indiferent de statutul familial. Şcoala este o arenă de socializare a elevilor, unde procesul de învăţare se realizează în grup, prin joc şi experiment, mişcare şi activităţi practice”, a subliniat Marlena Chirilă Røimål.
Vom continua prezentarea bunelor practici din învăţământul norvegian în paginile următoare de Diaspora.

Citeşte şi: O gălăţeancă traduce literatură norvegiană/ Marlena Chirilă Røimål - "pana scriitorului"

Citit 18344 ori Ultima modificare Joi, 21 Mai 2015 16:25

8 comentarii

  • postat de Mikaela Mikkelsen Miercuri, 24 Februarie 2016 22:34 85.167.18.*** Link la comentariu
    3
    3

    Sunt profesor in comuna Bærum si lucrez si in protectia copilului . Ma numesc Mikaela Mikkelsen . Mesajul meu este : Nu va amagiti cu apa rece . Scoala romaneasca si programa romaneasca este una din cele mai valoroase . In Norvegia , se fac ca se duc la scoala , nu intereseaza pe nimeni ca ajungi la maturitate cu un bagaj cultural subtire . Nu uitati citi olimpici are Romania . Si citi copii premiati la concursuri mondiale si europene . Copii valorosi ,oameni inteligenti , si datorita programei de invatamint din rRomania , Citi olimpici are Norvegia ? Nici unul . 0 . nU AU AUZIT DE ZOOLOGIE , FIZICA , CHIMIE la scoala sau liceu . Va rog frumos , inainte sa scrieti , mai si ginditiva .Ginditi !

    Raportează
  • postat de Marlena Røimål Luni, 29 Iunie 2015 22:38 82.137.15.*** Link la comentariu
    4
    2

    Ma bucur sa citesc comentariile dvs, la adresa articolului despre scoala norvegiana. Intr-o pagina nu se poate descrie in totalitate sistemul de invatamant norvegian, mai ales ca acesta este prima parte a interviului.
    Am lucrat in sistemul de invatamant romanesc 15 ani si tot atat de mult in cel norvegian. Stiu ca multi parinti de origine romana si care traiesc in Norvegia, nu inteleg telul si mentalitatea sistemului de invatamant norvegian: " fiecare copil este o valoare pentru societate, iar menirea scolii este de a-i descoperi aptitudinile, a i le dezvolta, a-l incuraja si ajuta sa se integreze in societate si sa presteze potrivit aptitudinilor sale".
    Avem nevoie de toate meseriile si de cei ce le presteaza, si respectam fiecare individ pentru ceea ce este.

    Raportează
  • postat de school Sâmbătă, 13 Iunie 2015 05:05 71.199.187.*** Link la comentariu
    3
    4

    Bateti campii cu ceea ce spuneti. Invatamantul nord european(Norvegia, Suedia, Finlanda) este cel mai bine organizat, pentru elev si pentru formarea deprinderilor practice ale acestuia, nu mai vorbesc de importanta educatiei fizice, pe care noi romanii, din ignoranta , o neglijam.
    Elevul roman, cel care provine dintr-o familie sanatoasa, care invata constiincios, este cel mai exploatat in Rom. Dupa 4-5 ore de scoala, mai sta inca 4 ore la birou acasa, sa-si faca temele impovaratoare date de invatatori zelosi,doritori sa aiba rezultate la concursuri cu participari platite tot de parinti.Invatamantul din tarile despre care vorbim nu neglijeaza elevii de mijloc si pe cei cu posibilitati intelectuale minime, care formeaza ,,grosul'' in orice societate. Noi, romanii, avem o mana de copii performeni, cu care ne mandrim, care ajung , mai tarziu si in tarile mai sus mentionate (cazul fiului meu), deci parasesc ,,paradisul romanesc'' si.....ramane mijlocul acela de copii pe care societatea l-a neglijat si care formeaza generatia de maine. Cine va gandi , cine va construi profesional, cine va conduce in Romania?!

    Raportează
  • postat de oaga-oaga Marți, 09 Iunie 2015 19:16 5.13.218.*** Link la comentariu
    2
    7

    Stimata doamna invatoare in Norvegia,

    Oare de ce nu am auzit de norvegieni olimpici ori medaliati la diverse concursuri de stiinta?
    Adica, nu se mai invata cum se extrage radicalul pentru ca avem calculatoare!?!
    Probabil ca in viitor nu o sa mai predati nici tabla inmultirii ca nu-i asa, avem calculatoare, smartphone-uri si tablete
    Am am auzit ca in Suedia nu vor sa mai predea scrisul de mana ca deja sunt tabletele!?!

    Una peste alta, suntem de acord cu eliminarea balastului, dar nu orice. Trebuie avuta in vedere o minima cultura generala, niste carti de citit obligatoriu.
    De ce?
    Pentru ca altfel devenim usor de influentat de reclame, user de manipulat de politiceni!
    Daca s-ar face un sondaj (care nu se vrea) or sa va da-ti seama ca oamenii educati cat de cat, care au cultura generala buna nu pot fi manipulati de reclame, de prostiile spuse de politicieni. Nu pot fi manipulati de mass-media.
    UITATI-VA LA COPII DE AZI. NU AU CULTURA,
    NU SE PRICEP CONCRET LA NICI O MESERIE.
    NU STIU INTELEG O FRAZA SCRISA PE MAI MULT DE DOUA RANDURI.
    NU STIU SA SCRIE CORECT - NICI MACAR LA CALCULATOR - OARE CE FEL DE C.V. ISI VOR FACE?

    Raportează
  • postat de @delia.dudu Duminică, 07 Iunie 2015 09:14 95.77.107.*** Link la comentariu
    1
    5

    de acord cu doamna delia dudu. forta de munca cu inalta calificare in domenii dificile ca inginerie de orice fel, medicina, agricultura, nu mai zic de IT, nu e autohtona..cu asa scoala usoara nu se ajunge inginer....

    Raportează
  • postat de un cetatean Joi, 28 Mai 2015 09:02 79.116.108.*** Link la comentariu
    0
    3

    O mare parte din cele scrise aici sunt adevarate ,dar sunt si multe omisiuni,nu se spune nimic despre felul cum se tin orele ,ca sunt doua cadre didactice in clasa in timpul predarii si se lucreaza pe ateliere cum s-ar spune,ce conditii au ,ce dotari incepind de la hirtie de scris ,desenat,copiatoare,imprimante ,calculatoare,biblioteca ,sali de meditatie,dulapuri unde isi pun elevii schimburile de incaltaminte si altele,nu sunt amestecati elevii de toate clasele ca la noi.Fiecare nivel sau tronson au anumiti elevi,eu vorbesc de o scoala din Oslo.Este adevarat nivelul invatamantului de acolo este slabut fata de la noi,dar acolo statul da toate nu parintii.Alesii nostrii din minister ar trebui dusi sa invete si ei din expierenta de acolo in special pentru ciclul primar.Avem material filmat pe tema asta poate fi gasit si la scoala 43 Dan Barbilian daca continuati cu reportaje.

    Raportează
  • postat de seba Duminică, 24 Mai 2015 11:50 178.138.98.*** Link la comentariu
    8
    3

    Exista o singura modalitate pentru ca un copil sa ajunga un matur armonios. Sa fie lasat sa-si acordeze singur trupul cu mintea si cu divinitatea. Adultii sunt cei care distrug inocenta copilului pentru ca ei au fost corupti la randul lor de parintii si educatorii lor. Cum poti educa un copil altfel decat ai distruge inocenta pentru propriul intdres. Pana cand adultii nu se vor trezi spiritual copii nu vor fi ajutati sa se educe in acord cu natura, cu divinitatea

    Raportează
  • postat de Delia Dudu Duminică, 24 Mai 2015 01:48 223.62.222.*** Link la comentariu
    3
    17

    Locuiesc In Norvegia si copilul meu a frekventat diferite scoli. Scoala este inapta sa pregateasca copii la nivel international, socul pe care il au norvegienii cand ajung prin universitati este imens, nu fac fata strainilor veniti din alte parti ale lumii... Ceea Ce este scris aici e valabil scolii elementare. Norvegienii sunt foarte sportivi, de aceea timpul pt lectii stiinte reale e minim. De aceea Norvegia depinde de import forta munca calificata (ingineri, doctori, etc)...multi din prietenii mei norvegieni vor sa se mute In alte tari pt o scoala mai buna, vad ca nu au cum sa concureze In viitor pt slujbele bine platite....

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.