Lecţie practică pentru salvarea Palatului Gheorghiu. Cum se poate transforma o ruină în monument premiat internaţional (FOTO)

Lecţie practică pentru salvarea Palatului Gheorghiu. Cum se poate transforma o ruină în monument premiat internaţional (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(17 voturi)

Dacă vor cu adevărat să salveze Palatului Gheorghiu din Domnească nr. 24, autorităţile gălăţene ar putea aplica modelul de la Blaj. "Cum se poate transforma o ruină într-un monument premiat internaţional. Studiu de caz: Palatul Cultural din Blaj" a fost dezvăluit pe platforma "Iniţiativa pentru o Justiţie Curată" (www.justitiecurata.ro), în cadrul proiectului "Oraşul uitat. Dă viaţă monumentelor", derulat de Freedom House România. Restaurarea Palatul Cultural din Blaj, premiată cu cea mai înaltă distincţie din Europa în domeniul patrimoniului, a fost expusă la Festivalul de Arhitectură din Londra.

Până astăzi, 30 iunie, la Galeria Brâncuşi din cadrul Institutului Cultural Român de la Londra a putut fi admirată expoziţia "Spaces of Memory, Spaces of Heritage", în cadrul Festivalului de Arhitectură din Londra. Potrivit organizatorilor, "este cea de-a şasea participare românească la cea mai amplă manifestare de gen din Europa, dedicată anual celor mai interesante proiecte internaţionale de arhitectură, design şi urbanism", ediţia din acest an fiind considerată fără precedent ca anvergură. Expoziţia "Spaces of Memory, Spaces of Heritage" a cuprins câteva dintre cele mai remarcabile iniţiative de restaurare şi conservare ale ultimilor doi ani, printre care şi Palatul Culturii din Blaj. Arhitectul Vlad Sebastian Rusu, autorul proiectului de restaurare a Palatului Culturii din Blaj, a fost prezent la vernisaj.

Poveste de succes

"Palatul Cultural din Blaj a stat în paragină timp de 16 de ani, până în 2011, când primăria l-a cumpărat şi a organizat un concurs de idei pentru restaurarea clădirii. Lucrările au început în 2013 şi s-au finalizat anul trecut, după o investiţie de un milion de euro. Rezultatul a fost atât de spectaculos încât, recent, proiectul a primit premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017 - Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincţie din Europa în domeniul patrimoniului", aşa sună, pe scurt, povestea de succes a restaurării Palatului Cultural din Blaj, prezentată în cadrul proiectului "Oraşul uitat. Dă viaţă monumentelor".

Şi chiar dacă pare greu de crezut, poveştile cele două palate, de la Galaţi şi de la Blaj, se aseamănă.

Era tot o ruină!

"Era o ruină care stătea să cadă. Oricum, reprezenta un pericol pentru trecători, zidurile de cărămidă erau afectate de la ploi, lipsea acoperişul, curtea interioara era plină de vegetaţie"… Nu, nu este vorba despre Palatul Gheorghiu din strada Domnească nr. 24, ci mărturia arhitectului Vlad Rusu despre starea în care se afla Palatul Culturii din Blaj, în 2013.

Declaraţiile arhitectului care a câştigat concursul organizat pentru restaurarea clădirii sunt completate de afirmaţiile primarului municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar: "Din cauza unui nefericit accident, un incendiu devastator care a avut loc în 1995, au rămas doar pereţii. În 2013, era o pădure şi am avut nevoie de drujbe să intrăm acolo. Am transportat peste 120 de maşini de moloz, vegetaţie, gunoi. Avea o valoare simbolică pentru Blaj şi am considerat că trebuie redat vieţii culturale".

Pentru că Palatul Cultural fusese restituit Bisericii Greco-Catolice, Primăria a cumpărat clădirea la un preţ modic, de 10.000 de euro, apoi a organizat concurs de soluţii: "Eu consider că o reabilitare nu se poate face decât de oameni care au ceva special şi ne putem da seama de asta doar printr-un concurs. Comisia, din care fac parte şi arhitecţi, stabileşte cea mai bună variantă, ţinând cont de arhitectura, istoricul zonei", spune primarul din Blaj.

 

Ce soluţie a ales arhitectul

"Administraţia Blajului a izbutit cu succes, prin intervenţii minime, să evoce arhitectura ruinelor contemporane", a fost părerea juriului, care, pe 5 aprilie 2017, i-a acordat arhitectul clujean Vlad Rusu Marele Premiu, pentru Reabilitarea Palatului Cultural din Blaj, în cadrul concursului Premiile Uniunii Europene pentru Patrimoniul Cultural 2017 - Premiile "Europa Nostra".

Vlad Rusu a readus clădirea la forma iniţială, din 1936, iar la interior a lăsat cărămida netencuită pentru a păstra amintirea ruinei: "Clădirea a fost proiectată la începutul anilor ’30, de arhitectul bucureştean Victor Smigelshi, şi am reuşit să găsim în arhive o parte din proiectul iniţial. Din păcate, nu am găsit informaţii relevante despre interior, imaginea sălii, dar faptul că acea clădire era în ruină, cu urmele încă vizibile ale incendiului, cu cărămida aparentă, zidurile decapate de tencuială, ni s-a părut interesantă imaginea pe care o avea şi am încercat să o evocăm în noul proiect".

Restaurarea Palatului Cultural din Blaj s-a realizat printr-un parteneriat al Consiliului Local Blaj cu Consiliul Judeţean Alba şi a costat un milion de euro.

"Acest proiect este de fapt povestea de succes a unei decizii a unei comunităţi mici, dintr-un oraş din Transilvania, care a avut puterea şi energia de a-şi recunoaşte patrimoniul, de a-l salva, utilizând nişte practici bune de reabilitare şi de recâştigare a unei clădiri care altfel, cu siguranţă, ar fi dispărut în foarte scurt timp. Este un model şi pentru alte comunităţi care trebuie să facă acelaşi lucru, să-şi recunoască şi să-şi valorifice patrimoniul”, spune arhitectul Vlad Rusu în articolul publicat în platforma Justiţie Curată.

Inaugurarea Palatului Cultural din Blaj este programată pe 20 septembrie, la exact 81 de ani de la deschiderea sa. Clădirea va adăposti o sală de spectacole: operă, operetă, teatru, expoziţii şi întâlniri private. "Vrem ca acest palat să fie viu. Nu l-am reabilitat să ne uităm la el şi să-i facem poze", precizează Gheorghe Valentin Rotar, primarul municipiului Blaj.

Citit 8923 ori Ultima modificare Miercuri, 28 Iunie 2017 21:42

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.