La pas... prin Oraşul fără Cap Compas (XIII)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Sigur că da! Şi moş Costică Prăpăd are dreptate! Că prăpădenie se cheamă ceea ce se vede, ceea ce se aude, se întreţine şi se aplaudă în mod "conştient"! Nu se poate să nu ţi se facă scârbă când Grandomania şi Prostia afişată/ urlată sfârtecă Văzduhul şi împarte Minciuna la toţi simpatizanţii congestionaţi de atâta şi atâta „entuziasm”! Iată, o „femeie” se opinteşte şi zbiară din toţi bojocii şi din toată a ei „convingere”! Zbiară nişte lozinci aiuritoare, nişte aşa-spuse sloganuri despre ce cred mai-marii săi că se potriveşte, iar totul are toate nuanţele penibilului! E un „spectacol” grotesc, o valmă răspândind duhoarea Lenei şi Acceptarea unui compromis care zvârle Oraşul foarte departe de Etică şi Onoare! Unii şi-au adus şi copiii pentru ca să vadă cum „se construieşte Viitorul”! O altă „femeie” – mai veche cunoştinţă din Combinat – îmi dă ghes şi-mi pune apostrof că nu-s „om” şi că nu-s „în stare să mă aliniez” acestei adunături stupide! Tuspatru ne facem Semnul Crucii şi ne străduim să ieşim dintr-astă panaramă organizată! După un ceas de slalom printre alde gură-cască, reuşim să ajungem la „Ultimul Leu”! Şi, la propunerea/rugămintea lui Vasile Cherpedin, intrăm într-o „bombiţă”! Aicea, după comandarea câte unui şnaps de fiecare, Vasile notează... şi apoi ne ceteşte: „e vorba unui vodă: sunt mulţi... (şi nu mai zic!).../ pun Legea sub Lăcate, dau drumul la Nimic,/ se umflă-n baliverne şi-n pene şi-n păcat,/ dar stau la Sfânta Lene, stau şi la Predicat!/ la Predicat... să fie doar ei cât mai în faţă/ când fi-va să se-mpartă ţinutul cu Verdeaţă,/ să ia mai mult, mai lesne, să aibă toată moartea,/ c-aşa cică-i mai bine Acolo, n-altă Partea/ cea despre care-un popă le toarnă pe retine/ şi pe timpane vrajă şi bazaconii fine!/ şi el, cel mult şi... (gata!)... dă tot: şi gând, şi haină,/ cum face-ntotdeauna Femeia cea de Taină,/ fiindcă, zice dânsa: cealaltă e mai dulce,/ mai dreaptă, mai curată, mai harnică, mai lungă.../ şi mult mai mult ca asta va fi ca să-mi ajungă!//... (azvârle barda-n Lună şi pleacă să se culce)!”//... Sigur că da!

Da, după atâta „baie de mulţime fără Cap Compas”, hotărâm să mergem până la biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, aflată pe strada „Cosminului”, colţ cu „Jiului”! Nu pentru că am fi nişte bigoţi, ci pentru că, pur şi simplu, lăcaşul religios e sigurul/singurul Loc în care se mai aude Oleacă de Linişte, încă! Nu-i aglomerat naosul! Preotul cântă slujba de Vecernie! Miroase uşor a tămâie şi a lumânare!... (Stai să vezi!)

Citit 611 ori Ultima modificare Marți, 14 Mai 2019 15:01

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.