Strada Stupefiantelor (V)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Da... nu există scăpare dintr-această fiertură de plante stupefiante, parcă toate plantele adunate de pe stradela cu acelaşi nume şi a/mestecate în Ritual! Magia pusă la cale şi declanşată de Bizara Clementina începe să clarifice, să lumineze, să dumirească! La fel de misterioase efecte sonore şi vizuale se amplifică şi se multiplică într-un ritm halucinant! Şi, peste toate ceste realităţi fantastice, vocea parcă de ventriloc a frumoasei sirene, gazda mea năucitoare, îndreptată special către dispăruţii/apăruţii săi: „Cum aţi plecat, tot la fel v-aţi şi întors! Şi tot la fel va să şi plecaţi iarăşi! Aţi înviat şi v-aţi înălţat! Şi aţi pogorât! Dar nimeni nu a fost în stare să înţeleagă despre ce a fost şi este vorba-ntr-această Propoziţiune Divină! Şi nici de acum înainte nu prea cred că va pricepe Careva ce înseamnă şi ce sugerează Subiectul şi Predicatul Întâmplărilor de peste două mii de ani! Nu va pricepe şi nici nu va putea să explice vreodată, deoarece nu-i în Stare să Creadă! Crede cineva, de pildă, acum şi aici, că nimeni nu-i vinovat de plecarea apropiaţilor mei şi chiar şi de plecarea apropiaţilor dumneavoastră? Nu crede! Şi cum să pricepi Ceva în care nu Crezi? V-aţi şters prea repede Trecutul şi prea repede v-aţi înghesuit să prindeţi cât mai mult Viitor! Deloc nu vă mai prinde şi nu vă mai interesează Prezentul! Toate sufletele şi gândurile voastre-s cotropite şi năclăite-n pelteaua Amăgirii/ Nădăjduirii fără margini, într-o Lăcomie fără de scrupul şi fără de leac! O clipă, numai o clipă dacă v-aţi elibera şi v-aţi curăţa de povara visului şi de/mersului harpagon, n-aţi mai fi apăsaţi de Suspiciune şi nu v-aţi mai lăsa doborâţi de spectrul imund al Muririi! Aşadar, luaţi aminte şi nu vă mai lăsaţi pradă Fetelor din Deşert! Puneţi mâna pe voi... şi nu cumva să mai daţi crezare Oglinzilor! Oglinzile falsifică I/Realitatea şi vă determină la tot ceea ce vă ucide încrederea-n Înviere şi-n Înălţare! Închideţi ochii... şi nu (vă) va mai rămâne din voi decât ceea ce sunteţi într-adevăr! Abracadabra”...!!!

Sigur că da! Închid ochii!... Şi-i deschid! Şi văd numai Nimeni şi Nimic! Numai Clementina Bizara şi numai Eu! Ea - întinsă pe patul din odaia mea... şi moartă! Moartă în rochie albă, fără de sfârşit! O statuie de marmoră albă în patul meu de chiriaş! Eu - uitându-mă în oglindă şi văzându-mă... că nu sunt!... Criminaliştii şi poliţiştii sosesc în număr mare şi în mare viteză! Sunt considerat suspect în astă Cauză... şi luat la Morgă! Medicii chirurgi hăcuiesc şi studiază Statuia, cea mai delicată dintre toate statuile Naşterii şi Renaşterii voastre! Şi toţi rămân căscaţi, cu bisturiu-n aer, înlemniţi, stupefiaţi: Clementina Bizara are Inimă de Piatră! Neagră! Din marmoră Neagră! Statuie Albă cu Inimă Neagră! Nimic în Plus!

Citit 1132 ori Ultima modificare Miercuri, 16 Octombrie 2019 16:25

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.