Nici un reacţie la sfârşitul cetirii! Nici un tremur, nici un cutremur, nici o clipire şi nici un semn că „a plăcut” ori „nu a plăcut”! Nimeni nu cercetează pe nimeni! Tuspatru suntem încremeniţi! Statui neputincioase în magherniţa celei a/numite Maria, celei care „şi-a pus caru-n piatră” – cum încă mai zic nişte bravi ţărani ai acestei lumi, câţi au mai rămas după sfărmarea Curăţiei şi Sobrietăţii – şi dusă a fost! Aşa, ca să ne aducă într-astă stare de inerţie, de Fascinaţie amestecată c-un fel de Spaimă greu sau anevoie de explicat! Aşa, ca să ne demonstreze taman ce trebuia demonstrat! Aşa, ca să nu ne mai credem Buricul Pământului, să nu mai zvârlim cu barda-n Lună şi cu puşca-n baierele Cerului! Aşa, să nu mai ţinem o Carte-n locuinţa noastră fără „gust”, doar pentru că-i „mare”, doar fiindcă „dă” bine în holbarea musafirilor noştri de şeptic, rachiu, lăudăroşenie, pălăvrăgeală, bulimie şi alte şi alte „descoperiri” moderne pe lungul şi pe latul Democraţiei – o Stare/Orândă construită de „grecotei cu nas subţire”, adică de nişte Specialişti în Lenevie şi Înşelăciune!
Sigur că da! Primul care „se mişcă” e Prăpăd! Apoi, toţi, ca la un semn sosit din Neant, zvârlim ochii lângă olul cu dumitriţe! Da, aşa-i, cum scrie Maria! Vedem o Carte în format mic, legată bine, deloc stridentă prin grafică! Însă, la o privire (mai) atentă/fină, ne „sare” în ochi ilustraţia de pe prima copertă caricaturizată: un ins care-şi taie creanga de sub picioare! Titlul acestui volumaş ne mărunţeşte şi ne împrăştie toată Rezerva de Rezistenţă: LEGILE FUNDAMENTALE ALE IMBECILITĂŢII UMANE! Nu ne vine să credem ce ni-i dat să „trăim”! Carlo M. Cipolla – autorul opului – nu ni-i cunoscut! Mai ales că noi, aceşti democraţi care nici măcar nu ştiu să „ghicească” în Cărţi, avem orizontul la vârful nasului, nu ne complicăm cu lecturi grele, cu autori străini, necunoscuţi pe Scară Largă!
Sigur că da! Titlul nu ne convine, dar ne trezeşte curiozitatea! Şi ne determină să nu mai stăm cu gura căscată, să facem ceva...chiar dacă ar fi să recunoaştem că suntem „deştepţi până-n gard”, adică „proşti grămadă”!...Astfel, Ion Mutelcă propune să luăm „Legile...” şi să părăsim magherniţa plină cu Absenţa Mariei! Adică, zice Mutelcă, să mergem la domiciliul său, căci nu se mai poate fără un „întăritor de recul”, cum supranumim vodca rusească!...Ne facem câte o Cruce Mare din creştet până la picioare, ieşim, închidem Uşa şi Poarta...şi plecăm în Sus, pe „Ion Creangă”!...Oare unde o fi Maria?...(Stai să vezi!)
