CUM SCRIE LA CARTE (psalmul paradoxului postum)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

m-am întâlnit cu moartea mea/ şi suspina că nu mai poate –

stătea pe gânduri şi cerşea – / DOAMNE, ce moarte cumsecade !!!

cerşea de dragoste şi dor,/ cerşea de foame şi de sete –

şi – când i-am spus că eu nu mor – / s-a pus cu faţa la perete

şi-a început să plângă mult,/ ca orice moarte serioasă !!!

 

şi – să nu creadă că n-ascult,/ că nu mi-i milă, că nu-mi pasă –

am început să plâng şi eu/ cu vorbe calde şi aproape

de umăru-i bătrân şi greu,/ de fruntea-i tristă şi de pleoape !!!

 

ce simplu-i să te aciuezi,/ să plângi cu moartea laolaltă,

s-o ţii de mână şi să crezi/ că lumea ASTA e CEALALTĂ,

că sunteţi doi şi că veţi fi/ până atunci – cum scrie-n carte –

când VIAŢA ne va despărţi – / ş-om fi străini...ş-om fi departe !!!

Citit 7281 ori Ultima modificare Marți, 17 Decembrie 2019 17:54

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.