Îţi mulţumesc pentru că nu m-ai lăsat să te pierd/ în inima pădurii cu Sufletul pe dinafară!/ Toate păsările păsătoare şi toţi lupii nepăsători mi-au şoptit:/ "să nu te grăbeşti nici o dată,/ nici pentru prima şi nici pentru ultima oară!"//
Îţi mulţumesc pentru că nu m-ai lăsat să te pierd/ în mijlocul câmpiei,/ unde nu se vede nici un fel de orizont apropiat!/ Toţi greierii şi toţi licuricii mi-au spus:/ "iubeşte şi iartă, iartă şi iubeşte neîncetat!"//
Îţi mulţumesc pentru că nu m-ai lăsat să te pierd/ în dealul acela trist şi dureros supra-numit Calvar!/ Toate stelele perpendiculare şi toate stelele înclinate mi-au şuşotit:/ "nimic nu-i în Zadar, chiar dacă totul este-n Zadar!"//
Îţi mulţumesc pentru că nu m-ai lăsat să te pierd/ pe linia infinitezimală dintre Viaţă şi Moarte!/ Toţi îngerii ne-păzitori şi toate îngerele ne-păzitoare nu mi-au zis:/ "nu te sfii, nu te juca, nu merge mai departe!"//
Îţi mulţumesc pentru că nu m-ai lăsat să te pierd/ de-a lungul şi de-a latul iubirii fără de care nu se mai poate!/ Toate nimfele şi toţi elfii mi-au declarat şi război şi pace,/ chiar dacă (nu) le dau nici o clipă din mica mea Eternitate!//
Îţi mulţumesc pentru că nu m-ai lăsat să te pierd/ pe abscisa şi pe ordonata celei Poezii năucitoare!/ Toate literele numelui şi prenumelui tău s-au gătit exemplar/ şi mi-au scris pe geam:/ "eu n-am să fiu nici o dată o Sfârşitoare!"//
Îţi mulţumesc pentru că nu m-ai lăsat să te pierd/ în Centrul unui Întuneric fără de (Ne)Mărginire!/ A venit la mine un fel de Lumină şi mi-a scris pe frunte:/ "e prima şi ultima şi singura ta Uimire!"//
Îţi mulţumesc pentru că nu m-ai lăsat să te pierd/ printre cifrele devastatoare ale Timpului criminal!// Mi-a bătut la uşă umbra ta de Mireasă/ şi mi-a zâmbit ca şi cum aş auzi:/ "ai grijă, ai grijă, nu cred că-i bine să cazi de pa cal!"//
Îţi mulţumesc pentru că nu m-ai lăsat să te pierd/ printre Iluziile mele perfecte şi tămăduitoare!/ Nu mai vine nimeni la mine să nu-mi spună:/ "nu-ţi pare că ţi s-a părut, ţi s-a părut că ţi se pare!"//
Nu mai vine nimeni să nu-mi spună/ "ce bine că eşti, ce mirare că sunt"/ ultimul tău strop de apă-n Deşert!.../ "Te-aş săruta până când tu însuţi ai ieşi prin colţul ochilor tăi!".../ Îţi mulţumesc pentru că nu m-ai lăsat să te pierd!//
