Lucrare de Control la Dantelărie (I)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

[...Mă visez(i) cu mâna-ntinsă până la Dantelărie...]/... Toată viaţa se întâmplă pregătirea cestui vis.../ tocmai de atunci, de-acolo şi de unde şi de când/... până când... nici după moarte nu pot crede că se ştie/ Ce sau Cine hotărăşte "(n)-am închis" şi "(n)-am deschis",/ Ce sau Cine decretează "(n)-am de spus" şi "(n)-am de gând"!
Tocmai de Atunci... Atuncea, Când pe mijloc de Mirare/ se rotea tot Universul şi-(mi) părea o Jucărie,/ şi-(mi) părea că Eu(l) Este o rezervă de Candoare,/ şi-un triumf al Frumuseţii... nu cum (nu) a fost să fie!
Nu aşa: un terchea-berchea, un nitam-nisam, un cinic,/ un golan, o hahaleră, o minciună despre "Sine",/ un aiurea chimic, fizic, surdomut, sec policlinic.../ nu aşa: o minte stearpă, "vai de tine", "vai de mine"!
Tocmai de Acolo... Unde  Steaua îmi venea la poartă/ şi stăteam încet de vorbă, ori tăceam... şi, cum se spune,/ îmi era aşa de dragă şi plângeam ca după moartă/ când vedeam cum creşte, creşte... mă temeam că (se) apune,/ mă temeam că (mâine-seară) n-am s-o mai aud cum suie/ iar pe Cerul care vine până-n geam, până la uşă,/ mă temeam că se va stinge ca o flacăr-amăruie.../ şi voi fi Uitat cum, iată, la gunoaie, o păpuşă!
De Atunci şi de Acolo... cică Astfel (se) porneşte/ Începutul către-ncoace, către-ncolo... către Unde (?).../ către un Sfârşit mimetic pământeşte şi cereşte,/ către-un Nicăieri cu morgă-n (dez)acorduri furibunde!
Casă şi acasă, şcoală, seceriş, praşilă, joacă,/ hârjoneală, plâns şi muncă... "nec plus ultra"... pasămite,/ astea toate fost-au baza celor care vin şi pleacă,/ celor ce visează vârful Piramidelor coclite,/ celor care vor s-ajungă tocmai până-n Cerul Nouă,/ tocmai până-n Raiul unde toate sunt plictisitoare,/ unde numai cu nectare şi cu-amoruri (cică) plouă,/ unde (cică) Veşnicia Vieţii stă (ne)răbdătoare/ şi nu are ce să facă... (n-are clientelă, cică).../ uite-aşa, fiindcă Omul... [omul căruia nu-i pasă/ (în câtimea-i preumblare) de primejdie şi frică]/... este ispitit de Iadul unde Clipa-i majestoasă,/ unde sunt Deştepţii Lumii duşi s-aştepte (ne)norocul/ celor fără „doar” şi „poate”,/ celor care ştiu ce-nseamnă joaca (sigură) cu focul/ pus să scoată Adevărul, să purifice, să cate/ tot ce a rămas din Sfânta Nebunie-a unui Faust,/ din Gounod, dar şi din Goethe, din Principiul Holocaust!
Stai s-auzi, să vezi ce face şi ce este şi cum este/ Ardere-de-Tot în Viaţă, dacă vrei mărire-n Moarte,/ dacă vrei stoluri de îngeri (cu apucături celeste)/ să-ţi păzească (pentru pururi) drumul suitor în Carte!

Citit 754 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.