ULTIMA REVELAȚIE

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Te rog foarte frumos, trezeşte-te la i/realitate, fă câteva exerciţii de înviorare, de respiraţie, de coborâre sau urcare, după caz... şi uită-te bine! Uită-te cu cea mai mare atenţie din toată viaţa ta de până acum! Fă ochii mari, mari, mari... şi nu clipi când te uiţi! Dacă mişti pleoapele, rişti să pierzi foarte multe amănunte, foarte multe detalii interesante din ceastă Panoramă! Pentru că aşa am făcut şi eu: am s/clipit când nu trebuie... şi am ratat ”Marea Înfăţişare”, cum zice poetul Mihai Ursachi! Aşadar, acum şi numai acum e momentul cel mai potrivit şi cel mai limpede pentru Revelaţie! Te rog foarte frumos, ascultă-mă... şi nu ignora ceea ce are să ţi se Arate, chiar dacă nu dai nici o leţcaie pe vorbele mele, chiar dacă Totdeauna m-ai considerat un adept al lui Niciodată! Adu-ţi aminte strofa a doua din „La steaua...” lui Mihai Eminescu, şi uită-te la/spre Cer! Nu contează dacă-i ziuă ori noapte! Nu contează dacă ai vederile lungi ori scurte! Nu-i cazul să priveşti prin lunetă ori prin alte instrumente sofisticate de cercetat Trecutul! Se observă cu Ochiul liber şi cu Sufletul deschis! Nu va să-ţi surâdă ceea ce-ţi va impresiona retina, dar te va convinge şi te va limpezi că-i Situaţie de Urgenţă şi că trebuie să mă asculţi, să ne ascultăm unii pe alţii... şi să procedăm ca atare! N-ai voie să pleci fără să-mi urmezi sfatul/rugăciunea! Dacă vrei, poţi să crezi că-i Poruncă! Şi ştiu că tu n-ai călcat Decalogul niciodată, ştiu că Poruncile-s (pentru tine) mai importante decât toate rugăciunile, decât toate îngenuncherile şi ploconirile omeneşti!... Hai, te rog încă o dată, fă-ţi semnul crucii şi uită-te la/spre Cer! Hai, frumoasă şi devastatoare Alcătuire! Nu risca să pierzi această ultimă Revelaţie! Priveşte... şi ai să vezi taman ce am văzut (şi am şi auzit) şi eu!
„Aud şi văd: sunt gata (de-acum) acestea toate/... (şi cele n-întuneric, şi cele luminate)...!.../ De pleci, să iei lumina, s-o duci la început,/ pe marginea iubirii şi-a primului sărut!// Şi e păcat (de-a pururi) s-o laşi în singurare,/ aici... (şi fără cruce, şi fără lumânare).../ cui să-i mai bată-n iris şi-n noapte şi la geam?/ şi ce să-mi mai arate, dacă nu te mai am?// Plecarea ta o smulge din rosturi, din viteză.../ (unii pândesc s-o ţină în cuşcă şi în lesă).../ ci ea doar pentru tine a stat pe cest rotund.../ ce să mai zică-n spaţiul şi-n timpul muribund!// Văd şi aud: se suie (încet-încet) pe glezne,/ la deal, mai sus, acolo, spre ochi... şi pare lesne/ aici să se ascundă... (ce teamă i-i că pleci!)...!.../ De pleci, închide ochii... şi du-o altui Veci!”//... (Publicitate: „Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric!” - Mircea Eliade)... NIMIC ÎN PLUS!

Citit 511 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro