Trecutul Ultimului Viitor (XXII)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Aşadar... eu, Grigore Papugiu şi Rică Titirez ne îndreptăm lent spre „Cireşica”, pe strada paralelă cu gardul dinspre sud al Cimitirului „Eternitatea”! Pe stradela „Tecuci”, fostă „1 Mai”, adicătelea! De ce nu i se mai spune „1 Mai”? Păi, când au venit capitaliştii/puturoşii la Putere, cheful de Muncă a dispărut brusc, lăsând loc liber pentru Sfânta Lene şi pentru amantul acesteia, Marele Mucenic Somn! Şi, dacă la 1 Mai se celebra Ziua Internaţională a Muncii, ce să mai sărbătoreşti în condiţiile create după asasinarea lui Nicolae Ceuşescu? Taman atunci, după această Crimă premeditată, primită cu aplauze şi ovaţii şi surle în toate rândurile Trândavilor tereştri, a început distrugerea milimetrică şi premeditată a tuturor întreprinderilor care asiguraseră mersul cinstit şi corect al Economiei Naţionale, adică a Uzinelor şi a Fabricilor din urma cărora România ajunsese singura Ţară din Lume fără nici o Datorie Externă! Cred că nu-i cazul să vă spun care Uzine şi Fabrici au fost rase de pe faţa pământului gălăţean! Şi cred că nu-i cazul să vă spun câţi oameni (foşti lucrători într-acestea) au murit de inimă rea! Păi, cum să nu faci atac de cord când vezi ruinele unei Glorii muncitoreşti pe bulevardul lui George Coşbuc? Şi cum să nu-ţi huruie şi să nu-ţi sară inima pe drum când vezi Ce şi Cât a mai rămas din cel mai mare Combinat Siderurgic din Europa de sud-est? Poţi pentru ca să nu-i condamni şi să nu-i anatemizezi pe p/artizanii acestei crime premeditate? Poţi pentru ca să nu dezavuezi ceastă mizerabilă Orânduială numită Democraţie, adică Panaramă? Oare poţi pentru ca să nu auzi, să nu vezi şi să nu sfidezi Minciuna chitită-n Cloacele „Statului de Drept”? Acest surogat poreclit „stat de drept” ţine criminali în libertate, osândeşte găinari, dar se face că nu-i poate dovedi pe cei care fură cu TIR-ul şi cu PIB-ul, pune pe butuci tot ce mai poate însemna Demnitate, Morală, Respect şi Candoare!

Cum ziceam în ziarul de ieri, de peste gardul Cimitirului se aud bocete aproape surdinizate, bocete de părinţi plângându-şi copiii, bocete de copii plângându-şi părinţii, bocete de vii plângându-i pe morţi... iar nu cum ziceam (şi pleonastic, şi paradoxal) „fiinţe vii bocind fiinţe moarte”! Se aud bocete cu vorbe, mai ales de femei! Se aud exact ca-n „Moromeţii”... exact ca-n Momentul în care Cimitirul devine cel mai sigur Loc de Parcare, cel mai sigur Depozit... dar şi cel mai sigur şi liniştit Dormitor Universal!... (Aveţi puţintică răbdare!)

Citit 945 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.