Îmbrățișarea Nemărginirii

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Draga mea încă Rătăcitoare prin poghiazurile Deşertăciunii, nu ştiu dacă-ţi mai aduci aminte când şi cum ţi-am spus că toate reginele sunt femei, însă nu toate femeile sunt regine, dar pot să-ţi mărturisesc (fără nici o rezervă de sinceritate) că tu nu eşti nici Regină şi nici Femeie! Cred că aceasta-i cauza pentru care-s îndrăgostit lulea de tine, numai şi numai de tine! Pe celelalte le-am venerat pe gratis, adică fără nici o investiţie sentimentală, fără nici o implicare emoţională! Celorlalte le-am cioplit/modelat statui din marmură, din lemn, din granit, din lut şi din...cuvinte! Ţie nu ţi-am făcut nici o statuie, fiindcă nu te cunosc! Încă nu te cunosc! Recunosc, nici eu nu m-am grăbit să te pun în situaţia de a mă cunoaşte şi nici tu nu ai catadicsit să mi te arăţi! Însă, din câte mi-au povestit cei care au avut oarece legături cu dumneata, sunt convins că ai mâini foarte multe şi foarte lungi! Cică poţi să cuprinzi/îmbrăţişezi o Nemărginire cu ele...şi-ţi mai şi rămân o Infinitate de braţe şi antebraţe pentru alte şi alte activităţi necesare Convenţiei botezate Viaţă! Pentru binecuvântata-ţi şi binemeritata-ţi Întâmpinare, eu nu am putut să nu mă pregătesc temeinic! Prin urmare, ia uită-te matale cu atenţie la ce fel de autobiografie/rugăminte în condiţional operativ am întocmit/alcătuit şi pe care ţi-o expediez la modul electronic!...(sigur că da! chiar şi tu eşti cuprinsă-n mrejele/ghearele reţelelor de aşa-zisă socializare, mai ales tu!)...Nădăjduiesc din toată inima că va să-ţi placă şi va să dai curs rugăciunii mele, ultima şi cea mai sinceră dintre toate cele de până acum! Te conjur să citeşti cu mare grijă şi să te comporţi în consecinţă! Mulţumesc!
„Frumoase, fantomatice şi lungi,/ cu dinadins şi dor să mă cuprindă,/ aşa, să nu mi-ajungă niciodată.../ lacom naiv şi simplu crai de ghindă!// Fiindc-am smuls iubirii şi am pus/ idei pătrate în cutii rotunde,/ am dat cu vânt mereu în timpul morii/ care sfărâmă tot şi mă ascunde!// Şi-am schingiuit încet, fără cusur,/ idei rotunde în cutii pătrate.../ şi regilor le-am scos din plictiseală/ regine de iubit pe săturate!// Şi chiar femei blindate am învins/ şi le-am rugat să fie mai atente/ când aventura bate noaptea-n geamuri/ şi le (se)duce-n taină şi-n legende!// Şi chiar am plâns, şi chiar şi ele-au plâns/ torenţial, cu piatră, în tornade.../ şi-am fulgerat în beznă, să vedem/ cum-se-ridică...(totul!)...cum-se-cade!//...Sigur că da!...(le-aud cum se întind/ frumoase, fantomatice şi drepte).../ mi se cuvin!...le merit!...mi se pare?.../ Sigur că nu!...nu pot să mai aştepte!”//...ATÂT!

Citit 685 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.