Pune mâna şi bate sapa! bate-o pe-a ta, să văd dacă pricepi ce-nseamnă, ş-apoi le iei şi pe celelalte la bătaie! celelalte sape, adică! înţelegi despre ce-i vorba, da? acuma, că n-avem timp să pierdem vremea mâine, da? ştii foarte bine că avem mult de mers şi trebuie să plecăm cu noaptea în cap! d-aia trebuie să le baţi acum, chiar dacă eşti ostenit, vrei să te culci sau n-ai chef! hai, du-te şi ia ciocanul de bătut unelte, ia şina de cale ferată, aia pe care am adus-o eu tocmai din gară, vii cu ele aici, lângă prispă, şi te apuci de bătut! n-auzi prin ogrăzile oamenilor că toţi bat sapele?
tu crezi că păpuşoii aşteaptă să ne scărpinăm după ureche? vrei să vină ei la noi? vrei să ne bată mohorul şi volbura la poartă? vrei să vină alde ăştia de la colhoz să ne arate obrazul? doar ştii că nu prea ne înghiţim, nu? sau vrei să spui că nu eşti destul de mare ca să le baţi? dar ce, tu crezi că eu eram mare când am bătut prima sapă? era mai greu ciocanul decât mine, să ştii! păi, dacă azi nu, dacă mâine nu, dacă niciodată nu... când ai să înveţi? hai, acum, cât se mai vede oleacă! ori îţi trece prin cap să încerci să le baţi la flacăra lunii? las-că te-am văzut eu cum te uiţi la lună, noaptea, în loc să dormi, să te hodineşti, să fii bun de vacă şi de sapă şi de secere! de ce nu te uiţi, şi ziua, la stele şi la lună? vrei să zici că nu le vezi? vrei să zici că, ziua, nu sunt? uită-te mai atent, uită-te şi cu alt fel de ochi, nu numai cu ochii de noapte, şi ai să le vezi cum îţi fac semn, cum îţi flutură poeziile pe care le tot citeşti pe sub cânepă, pe sub frunzare, prin râpă, prin toate poghiazurile...
în loc să ai grijă să nu intre vaca în păpuşoii oamenilor, în loc să ai grijă să nu sugă viţelul! că ştii foarte bine, vezi foarte bine... dacă lapte nu e, nimic nu e! nu?... hai, mai baţi în seara asta? hai, uite, aduc eu şina de cale ferată şi ciocanul, dacă n-ai curaj! parcă te mănâncă, nu alta! parcă sunt spurcate, nu alta!... gata, uite, le-am adus! ai dreptate, şina-i foarte grea, pentru tine! ia şi încearcă! ţine sapa frumos, puţin înclinată, şi bate-o mărunt, aproape de tăiş! n-o bate departe, c-o strici!... şi ştii bine că-s cu ciubote roşii gologanii şi n-am cu ce să cumpăr altă sapă!... hai, de ce plângi? e greu să încerci?... gata, văzduhul mamei ei de treabă, dă-te mai încolo, las că le bat eu, tu uită-te şi învaţă!... că la şcoală învăţaţi "la steaua..." în loc să învăţaţi "la munca..." ...hai, du-te şi te culcă, le bat eu pe toate, văzduhul mamei lor de sape şi de colhozuri!... culcă-te şi dormi, poate măcar visezi, dacă nu ştii!... Îl aud şi îl văd şi ACUM!