Doamna din albumul fără coperte mă roagă insistent s-o învăţ cum să-i dea mâna domnului din albumul fără coperte. Nici eu nu mă pricep la asemenea cereri şi oferte, deşi am rămas fidel (vorba lui Caragiale către Eminescu) "poeziei, ochilor daţi peste cap şi scărilor de mătase", deşi îi admir pe romantici (ultimi şi puţini) câţi încă mai sunt pe planeta asta în agonie.
Ce pot să-i spun acestei doamne superbe (doamna Superboreea, cum o de/scrie un poet)? Ce pot s-o învăţ, mai ales că nu am fost niciodată pus în situaţia de a mi se da mâna, în special mâna unei femei? Cred că-i foarte bine să răspundă scrisorilor/provocărilor acestui domn misterios şi destul de priceput, după cum realizez din manuscrisele lui. Fiindcă şi dumneaei (bag samă din manuscrisele ei) este destul de stranie şi destul de pricepută la înfăşurarea şi desfăşurarea sentimentelor pe abscisa şi ordonata iubirii. Şi consider că este destul de dibace în fenomenologia înălţimii perpendiculare pe adâncime, în tainele şi metafizica strigătului perpendicular pe tăcere. Să-i răspundă corect, pur şi simplu, fără repezeli şi aglomeraţii semantice (cum zice Nichita Stănescu). Şi, dacă după o viaţă întreagă de corespondenţă şi aşteptare nu va/vor crede că asemenea scrieri/scrisori reprezintă/înseamnă cerere şi dare de mână, poate/pot să se dea de-a dura prin Olimp ori să atârne la geamuri doliul omului sărac! Şi, şi mai abitir, să nu uite niciodată că Sisif nu trebuie desconsiderat, nu trebuie lapidat, nu trebuie supus batjocurii de nici un fel! este un exemplu de model, da?... Sigur că da!... Uite!
Dacă, după o ploaie torenţială, domnul din albumul fără coperte îi scrie: "şi rochia-ţi de stambă lipită de trup,/ şi eu să o rup, să o rup, să o rup.../ şi tu să mi-o dai, să mi-o dai, să mi-o dai.../ ce ploaie, ce ploaie... cirlilai!... cirlilai!"... doamna din albumul fără coperte trebuie să răspundă şi mai înalt: "nisipul creşte ajutat de lună,/ se rup iluzii, se destramă funii.../ şi râd şi plâng deştepţii şi nebunii,/ privindu-ne cum ardem împreună!"...
Asta mai zic (şi eu) cerere şi ofertă, nu?... Sigur că da!
