Ce mai frumoasă moară de vânt (o, deşertăciune...!)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Şi chiar îmi luasem gândul de la ea...

chiar mă bucuram că dispăruse,

chiar începusem să nu mai scriu

cereri de vis şi versuri n-ape duse!

Şi chiar ziceam că sunt foarte fericit...

chiar prea fericit şi prea uşor,

aşa, ca într-un paradis inutil,

unde nu există nici un îngerivor!

Şi treceau pe lângă mine tot felul

de păsări şi animale aiurite...

(plictiseala dăunează grav sănătăţii)...

aud... şi bat... dar nu mi se deschide!

Şi am plecat, fraudulos am plecat

peste poartă... iată-mă pe pământ,

faţă în faţă cu cea mai blândă

şi cea mai frumoasă moară de vânt!

Citit 7334 ori Ultima modificare Marți, 17 Septembrie 2013 14:17

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.