!dacă (n)-aş...(nu) m-aş întoarce/ în divina potrivire/ a nimicului din care/ mi s-a dat pornire-n jos,/ a nimicului de unde/ am plecat să-mi caut capăt/ şi-am trecut (prin sânul mamei)/ zmeu urât de făt-frumos,/ zmeu cătat cu lumânarea/ şi ucis cu vitejie/ şi cu paloş, la sfârşitul/ unui oarecare basm,/ când erau gata de nuntă/ celelalte personaje/ pozitive, acefale.../ (nu mai spun, că-i pleonasm!)...
!dacă (n)-aş...(nu) m-aş m-ai duce/ să aduc toate aceste/ potriviri, să le dau spaţiul,/ timpul, viaţa înapoi,/ să vedeţi şi dumneavoastră/ cum se văd prin palimpseste,/ iar, din ce în ce mai clare,/ ştersăturile cu voi/ şi cu noi, ceşti fanţi de treflă,/ fără fler şi socoteală,/ sclifosindu-ne prosteala/ cu deasupra pusă sub:/ ajutaţi un biet balaur/ fugărit din cărţi, din şcoală.../ fără el, nimic nu-i zdravăn/ nici la minte, nici la trup!...
!dacă (n)-aş...(nu) m-aş mai face/ jurul râderii spumoase,/ nici al plângerii cinstite,/ nici al falsului util,/ nici călăul trist al morţii/ şi-al prostiei triumfale,/ nici tunare în decembre,/ nici zăpadă în april,/ nici auto-persiflantul/ pus pe sfadă cu persoana/ cea întâia, singulară,/ într-un fel de joc stupid.../ poate-poate se întâmplă/ (şi-ntr-această scumpă ţară)/ cerul tot să se deschidă/ când nădejdile se-nchid!...
!ajutaţi un biet balaur:/ nimenea nu-l mai vrea-n casă,/ nimenea nu-i mai citeşte/ nici înfrângeri, nici izbânzi../ toţi îl iau în băşcălie,/ toţi îi vor cea mai frumoasă/ dintre toatele ilene:/ cea cu ochii mari şi blânzi,/ cea pe care-a învăţat-o/ să nu spună niciodată,/ dacă-i „da” şi dacă-i „poate”:/ „nu! nu! nu! sigur că nu!”.../ ascultaţi un dac, primiţi-l/ să vă scrie prin ogradă:/ dacă (n)-aş...(nu) aş mai spune:/ frunză verde chiar acu!...
