Căldură mare, monşer!

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Că tot suntem în vremuri cel puţin caragialiene, putem spune fără milă, cu toată răspunderea şi răspicat: căldură mare, monşer! Căldură mare peste tot! Oriunde te-ai întoarce, termometrul crapă de căldură! Gradele se năpustesc şi fac ravagii în autobuz, în tramvai, în tren, în apartament, în capela cu morţi, în toalete, însă şi la nivel cerebral! Ce să foloseşti pentru ca să mai „îndulceşti” atmosfera asta sufocantă, mai ales că transportatorii n-au gologani de investit în „mofturi/aere” condiţionate? Foloseşti geamul din zestrea incintei/locului în care eşti nevoit să te afli, adică vrei să-l deschizi! Atâta-ţi trebuie! Numai cât întinzi mâna înspre ferestruica înţepenită/ruginită de când stă-nchisă, că şi sare o lady din stânga ori din dreapta şi te opreşte din intenţie! Sau, dacă ai apucat să-l deschizi, te face cu ou şi cu oţet, că-i distrugi constituţia, anatomia, sistemul, echilibrul, armonia! E posibil chiar să te şi pocnească, dacă rămâi pe poziţie, dacă te încăpăţânezi să-ţi „dai” aere necondiţionate, dar salvatoare, într-un fel, adicătelea!

Într-o discuţie cu prietenul meu de-o viaţă, Ion Mutelcă, umblător cu mijloacele de transport la grămadă, ajungem la o concluzie votată unanim, îi zicem „Criză de curent continuu” şi o dăm publicităţii, poate se îndură/înmoaie domnişoara Climă şi ne lasă să prindem Apocalipsa aia persuasivă, nu mizilicuri din aiestea, cu cincizeci de grade la umbra nucului bătrân! Nu?

O lady între şapte vârste, cu capul gol şi mititel,/ auriferă, guralivă şi mirosind a ostropel,/ sedusă şi abandonată, sulemenită violent.../ urlă-n tramvai, acidulată:/ închideţi geamul, că-i curent!

O lady pasteurizată, cum şi acea din primul rând,/ la capul unui blând cadavru (ne)răbdător şi emanând/ fiori de greaţă, dă din coardă prin spaţiul-timpul pestilent,/ dă cu mânie proletară: închideţi geamul, că-i curent!

În toaletele comune, din gări, cu muşte şi ţânţari,/ când mirosul îţi intră-n oase şi nu mai eşti deloc ce pari,/ când n-ai ce face, pasămite, dar trebuie să FACI urgent,/ auzi o lady transcendentă: închideţi geamul, că-i curent!

Ori unde-i slin şi îmbâcseală, în tren, de pildă, or, mă rog,/ unde putoarea te doboară de zici că n-ai avut noroc,/ te ocoleşte orice şansă de oxigen, devii client/ lehamitei când lady zbiară: închideţi geamul, că-i curent!

[Publicitate: <<Infernul este locul în care întrebarea „ce e de făcut?” nu se mai pune!>> (Gabriel Liiceanu - „Despre limită”)]

Citit 766 ori Ultima modificare Marți, 04 Iulie 2017 17:50

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.