Cerere la Vioară

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Hai cu mine, doamnă delicată.../ (hai oricum, oriunde şi oricând)...

mi-am luat vreo două catrafuse/ şi o călimară cu pământ,

şi-am lăsat vreo câteva cuvinte/ de plecare şi de rămas bun...

hai pe dealul cu salcâmi şi moară,/ şi ascultă, dacă vrei, ce-ţi spun:

cântă-mi, fă, de inimă amară,/ mult, şi fără milă, şi încet...

(cum cânta moş Gheorghe, până-n moarte:/ dacă vine, trebuie să cred)...

cântă-mi, fă, de inimă curată,/ cu eternul tău mi/ re/ la/ sol...

(cum cânta moş Gheorghe, toată viaţa:/ ai răbdare, mi-i paharul gol)...!

Hai cu mine, lebădă uitată.../ (albă, neagră... hai, oricum ai fi)...

pentru mâine-am pus în călimară/ mult râvnitul tău sol/ la/ re/ mi,

poate dă în mugur şi dă-n frunză,/ poate dă şi-n floare pân-atunci,

când va fi s-ajungem tocmai unde/ ai s-asculţi rugare şi porunci:

cântă-mi, fă, de inimă albastră.../ n-am răbdare, mi-i paharul plin...

(cum cânta moş Gheorghe, până-n moarte.../ şi în vecii vecilor, amin)...

cântă-mi, fă, de inimă adâncă,/ ori înaltă, ori de care vrei...

(cum cânta moş Gheorghe, toată viaţa,/ lăcrămând sub foşnetul din tei)...!

Hai cu mine, doamnă părăsită.../ (mi-este greu să te mai văd aşa)...

am în traistă valsuri, doine, doruri,/ stambă, mirt, mătăsuri, catifea...

am şi versuri sarmizegetuse.../ şi-ai s-auzi ce n-ai văzut nicicând:

am aproape, nu mai am departe.../ am să-ţi zic suind şi coborând:

cântă-mi, fă, de mama şi de tata.../ ce mi/ re/ la/ sol/ sol/ la/ re/ mi...!...

(au plecat, dar nu ştiu ce se-ntâmplă.../ nu mai vin în fiecare zi)...

cântă-mi, fă, de pace şi iubire,/ tulbură-mă straşnic şi încet...

(cum cânta moş Gheorghe, până-n moarte:/ gata, vine, trebuie să cred)...!

Citit 1146 ori Ultima modificare Miercuri, 12 Iulie 2017 22:29

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.