Doi sâmburi (dictatură)

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

!moartea-i sâmburele vieţii!/ - cifru, cod, cheie, parolă - / fără moarte, chiar neantul/ plânge-n pumni şi-şi spune-n sine:/ dacă n-ar fi astă stare/ contra stare, ce frivolă/ mi-ar părea (in)existenţa,/ facerea de rău şi bine!

!viaţa-i sâmburele morţii!/ - timbru sec, notă de plată,/ cec în alb, abracadabra,/ hocus-pocus - toate-nseamnă/ o distanţă foarte mică,/ neglijabilă, ingrată,/ însă plină cu primejdii,/ piedici care (nu) mă-ndeamnă/ nici să sper pe-această scurtă/ şi (ne)vrednică-ncercare,/ nici să-(mi) urmăresc regretul/ că am fost zvârlit de-a lungul/ şi de-a latul mărginirii,/ nici să spun că (nu) mă doare/ (ne)simţirea veşniciei/ când ne pierdem prunca-pruncul,/ când ne pierdem mama-tatăl,/ când ne pierdem cap-compasul/ şi, de-atâta (in)cultură,/ se cutremură monada,/ se destramă, se sfărâmă.../ cade pe genunchi atlasul.../ dar nu vrem nicicum să credem/ că-i anapoda şi-i gata!

!lene, lux şi lăcomie,/ lichelism şi laşitate - / calităţi ascunse-n sâmbur,/ date-afară prin născare.../ demonstraţii ale silei/ celui care nu mai poate/ nici să-(şi) (re)cunoască vina,/ nici să nu-şi mai zică „mare”!

!vreau-nu vreau, suport şi bezna/ şi lumina cestor scumpe/ stări eterne-n contrastare,/ contratimp şi contrabandă.../ şi muncesc de rup pământul,/ fac frumos, fac vrăji, fac tumbe/ pentru sâmburii (ne)volnici,/ cu (des)credere constantă!

!vreau-nu vreau, încerc păcatul/ şi iertarea, aflătoare/ în focare de tandreţe/ şi-n focare de iubire/ şi în iaduri şi în raiuri/ şi-n ce naşte şi-n ce moare.../ şi-mi tot spun că tot ce-nseamnă/ tot e-un fir (ne)bun din fire!

!tot e-un fir de păpădie/ întru pururi la cheremul/ unui vesel-trist prost-hâtru/ tam-nisam fără proporţii,/ dat să ne-amintim ce-nseamnă/ dreptul, strâmbul şi blestemul:/ moartea-i sâmburele vieţii!/ viaţa-i sâmburele morţii!

Citit 911 ori Ultima modificare Joi, 13 Iulie 2017 17:05

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.