Nu mă mai duc la vale niciodată, rămân aici, cu tine, lângă cer... de-acolo-i mult mai greu şi mai departe ca să ajung aproape, să mai sper! Ţi-aduci aminte cum, la începuturi, scânceai pe sus, şi eu scânceam pe jos? eram pe calea laptelui, în faşă: tu - făt-frumoasă... şi eu - făt-frumos! Îţi aminteşti cum te chemam la vale, pe ţărna mea, să ne jucăm şotron? tu mă chemai la deal, să văd că suntem sclavi simpli ai aceluiaşi eon... acel ce te-a făcut să-mi d ...

Cu lapte de la mama am ajuns la poarta celor şapte ani de-acasă... şi am bătut încet...şi m-au primit chiar la-nceput de toamnă majestoasă,   chiar când se suie galbenu-n gutui şi se adună poamele pe masă, când sunt tristeţi pe suflet şi pe gând... şi păsări rare în pădurea deasă!   Cu lapte de la mama am făcut trei paşi încolo şi doi paşi încoace... aşa, încet-încet, mă-ndepărtam de-un templu-adânc, de linişte şi pace,   de făt-frumos, de zmeu şi de nor ...

CLICK AICI pentru a CITI Terapie intensivă (I) Sigur că da! Suntem nişte amăgiţi! Amăgiţi de tot, putem spune! Motivele sunt cu duiumul! Dezamăgitorul Ion Mutelcă ne priveşte compătimitor şi părându-i rău, parcă, de starea noastră deplorabilă din cel puţin acest punct de vedere! Şi, ritualic, ne serveşte cu câte-un ceai împotriva păcălelii, adicătelea câte o ceşcuţă în care se observă licoare cu miros de nu-mă-uita! Sorbim încet, civilizat! Încă nu ştim ce e ...

Sunt amăgit. Cauză pentru care mă duc la consultant. Acesta nu prea are clienţi. Fiindcă toţi oamenii sunt fericiţi în jurul meu şi în jurul lui. Ajung foarte repede la cabinetul său, un fel de sferă înscrisă perfect într-un cub, astăzi, ori un fel de cub înscris perfect într-o sferă, mâine...şi tot aşa, într-o alternanţă căpietoare şi într-un mod demonstrativ al ideii că acest tip de specialist nu poate fi decât un prototip al domeniului, un estetician pur-sânge, ...

Pământ udat cu lacrimi româneşti, miroşi a ne/răbdare şi a sânge... dar mai aştepţi să vină Mama ta, să simţi cum te îmbraţă şi te strânge la piept, şi te sărută, şi te ia... (îi dă afară pe străini, adică, pe cei care-au muşcat din carnea ta şi-au vrut să-ţi împle sufletul cu frică, dar se pălesc şi se sfărâmă când străbunul tău din Dacia te strigă!)...   Din vlaga ta s-au plămădit poeţi, s-au pus jurări şi lauri pe morminte, s-au răstignit pă ...

Nu mă număr printre habotnici. Vizitez biserica, dar nu ca un fanatic. Mă aplec în faţa dumnezeirei, dar nu ca un bigot. Pot intra-n binecuvântarea unei oficieri religioase de Duminică, să zicem, dar numai şi numai din Respect şi Mulţumire faţă de cei care, prin Biserică, au propovăduit dragostea pentru Pace, Umanism şi Învăţătură. Nu am o relaţie specială cu biserica. Nu sunt nici adept înverşunat al doctrinei creştine, dar nici un duşman autentic al acesteia şi al ...

Sunt ostenit ca un cireş amar, bătrân şi dat afară din livadă... vreau să-nfloresc şi eu, dar nu mai pot, şi nimenea nu poate să mă creadă!   Umblu pe drumuri, trist, şontâc-şontâc, mi-i sufletul uscat de-atâta viaţă, am iască-n ochi, am rădăcini de plumb... din lut, o mână rece mă agaţă!   Am fost mâncat de sfinţi, de păcătoşi, de păsări cântătoare şi tăcute, m-au dezbârnat netrebnici şi furtuni... şi am oftat mereu, poate s-aude,   poate mă vede vr ...

La mulţi ani...Unirea nu se mai opreşte!/ şi muscalul calul nostru călăreşte!/ însă ţaţa Fleanca face laringită/ de atâta scumpă Patrie iubită!// Trece la tribună şi-şi repară trilul/...(de amar şi jale plânge crocodilul).../ ea pe frunte poartă (sobră, cu mândrie)/ un fitil cu schepsis, contra/românie!// Iată că nepotul unui mort decent/ vine cu-n istoric, logic argument: – Ţaţă Fleancă mare, nu fi lighioană,/ dacă vro secundă eşti Basarabeană!/ dacă joci c ...

Stă singur toată iarna...şi în frig... nu strigă, nu cerşeşte îndurare, rabdă frumos şi dârdâie curat, cu gândul înspre desprimăvărare!...   Strânge în sine, vertical şi demn, inel după inel şi-amărăciune... din ce în ce mai nalt şi mai bătrân, visează tăietor, însă nu spune!   Îşi suie vlagă-n mugurii amari şi-n frunzele şi-n florile amare... şi stăm şi adormim la umbra lui plină cu linişti, cânturi şi cuibare!   Şi sub coroană-i vin îndrăgostiŠ...

CLICK AICI PENTRU Preparate din picioare (pe şleau) [I] Cel de sus ne dă de toate, mult mai mult decât se cere,/ însă nu ne vâră-n traistă, nici în...(puncte de vedere).../ ne îndrumă, ne arată cum, de ce, pe unde trece/ Calea cea mai dreaptă...Calea cea fără fărădelege,/ Calea cea mai simplă, pură, Calea cea fără de care/ nu aflăm în veac de veacuri vrun răspuns la Întrebare,/ n-o să credem niciodată-n Decalog şi-n Logos!...poate/ cineva să se-ndoiască? să ucidă ...