Mă uit în jos: e clar e foarte clar... (n-am mai văzut atâta hotărâre şi-atât preludiu fals în „la” minor)... urc să ascult...urc pe la coborâre! Nu mi se pare: da, sigur că da... m-apropii, dar se face mai departe, se face prea devreme mai târziu decât a fost vreodată-n altă parte! Şi dau peste ruina unui vis uitat lângă o stea întunecată, peste o clipă-n faşă... mă opresc şi văd cum orizontul stă să cadă! Mă uit în sus: e cinic şi banal, e limpede şi se ...

Şi doar am jurat cinstit şi pe cele mai sfinte substantive din lume să nu mai trec în veci de veci pe lângă locul unde oamenii azvârle gunoaie la întâmplare! Parol, acest loc „minunat” se află taman lângă biserică, aşa, poate se-ndură preabunul Dumnezeu şi suie mintea la cap celui credincios care, vorba scriitorului Tudor Octavian, caută cu îndârjire un locşor mai curat, unde să-şi arunce resturile sale din preaplinu-i modern şi contemporan, din greaţa-i „majestoas� ...

Aş vrea să te-ntreb despre mama... tu ştii cel mai bine ce face sărmana mea mamă frumoasă, plecată să doarmă în pace! A spus că se duce-ntr-acolo, oleacă... a spus că se duce spre alte şi alte-nceputuri, să-ndrepte lumina sub cruce! A spus că m-aşteaptă cu mâna întinsă-nspre cer, ca o roabă a celui ce-a pus veşnicia blândeţilor sale-ntr-o groapă! Eu cred că aşa mi se pare când zilele-s mici şi puţine...!... Aş vrea să te-ntreb despre mama: ce face(?)... tu � ...

Aho!...aho!...aho!...aho!... drepţi şi strâmbi şi rococo, mari şi mici, săraci, bogaţi, filantropi, naivi, gealaţi, tari în bancă şi-n frizură, moi în vlagă, mură-n gură, fani, fanatici şi lichele, pui de lei şi pui de lele, arşi la soare, arşi la pungă, şifonaţi, călcaţi la dungă, popi, mireni, săriţi de vază, cei puţini cu mintea trează, controlaţi şi controloare, promotori şi promotoare, zmei şi făt-frumoşi, ilene, trecători prin buruiene, doctori sacri-n ...

!dacă (n)-aş...(nu) m-aş întoarce/ în divina potrivire/ a nimicului din care/ mi s-a dat pornire-n jos,/ a nimicului de unde/ am plecat să-mi caut capăt/ şi-am trecut (prin sânul mamei)/ zmeu urât de făt-frumos,/ zmeu cătat cu lumânarea/ şi ucis cu vitejie/ şi cu paloş, la sfârşitul/ unui oarecare basm,/ când erau gata de nuntă/ celelalte personaje/ pozitive, acefale.../ (nu mai spun, că-i pleonasm!)... !dacă (n)-aş...(nu) m-aş m-ai duce/ să aduc toate aceste/ potriviri ...

Doamne, mărite, vreau numai un brad şi-o sanie cu tălpi de ciocolată, căldură printre fulgii care cad, părinţi care se bucură şi Iartă!   Vreau turte, mere, nuci, colinde, ger... nu vreau să uit că Viaţa este verde, să-mi amintesc de-a pururi (leru-i ler) că Visul bucuriei nu se pierde!   Aud părinţii: Doamne, să ne dai un strop de vin şi-un strop de sănătate, cântec la păsări şi ovăz la cai... şi dragoste de Mamă şi de Carte!   Şi, dacă ai şi vrei şi poţi ...

Nici eu nu am, nici tu nu ai.../ (toţi au de toate şi nu cântă!).../ dar ştiu să dau şi ştii să dai/ ton la Cuvânt şi la Cuvântă/ fiindcă vreau, fiindcă vrei/ să scoatem linişti din vioare,/ din foaie verde pentru cei/ care-n secunda următoare/ se pot usca şi pot muri-n/ vacarmuri şi-n degringolade,/ în „pleacă-ncolo, n-ai amin”,/ în „treci încoace, nu se cade/ să fii deasupra, să fii sub.../ doar sclav al gamelor minore.../ punct la pătrat, pătrat la cub,/ cub ...

Fii atent: lasă apa şi zăpada în pace, să plouă şi să ningă pe unde vrea Dumnezeu, şi să nu stai niciodată împotrivă, şi-ai să vezi că nu-i trist şi nu-i greu!   Fii atent: nu te apuca să stingi Luna, sau să azvârli cu barda în zilele şi nopţile ei, nu te supăra pe domnişoara Ileana, căutaţi împreună Zmeul din tei!   Fii atent: auzi ce curat susură sângele prin inima pădurii, prin inima copacilor toţi? lasă floarea pe ram şi pasărea-n cuib, nu strâmba r ...

Nu se mai poate! – mi-a zvârlit/ aceste vorbe-ntr-o părere/ de rău că nu sunt mai deschis/ pentr-un banal „la revedere”!// Ba da, se poate! – i-am trimis/ răspunsul meu de reproşare/ –  eu totdeauna-s pregătit pentru orice, pentru oricare!/ nu am nimica de ascuns,/ de dat sau de primit, am doară/ nemărginirea de a fi/ stăpânul unui fel de moară,/ stăpânul unui fel de rai/ şi unui fel de iad, anume/ sortit să-şi treacă pe „curat”,/ numai secrete şi postume!/ sort ...

Fii atent, fii foarte atent: vezi cuvântul Acesta cum (îţi) face semn din depărtare sau din apropiere sau de oriunde... şi (te) cheamă în memoria lui nemuritoare?!   Auzi cuvântul acesta cum (te) strigă de Acolo şi cum i-i foame de pâine şi sare? cum începe să-ţi bată la poartă şi la uşă? cum îţi scrie psalmi pe geam, cu ne/răbdare?!   şi cum i-i sete de apă şi de frumuseţe?! şi cum te roagă să-l citeşti mereu şi să-l înveţi tocmai până unde şi când în ...