Moto: "De cel rămas pe prispa casei părinteşti, nici timpul nu-şi mai aminteşte" (Vasile Sevastre Ghican)
Bună dimineaţa-i bună,/ chiar de pare cum că nu-i,
chiar de pare cum că tace.../ tu-i tăcerea toamnei, tu-i!
Este bună dimineaţa.../ când tăcerea din gutui
zice toamnei că-i adâncă.../ tu-i adâncul toamnei, tu-i!
Este bună dimineaţa.../ când mă pierd haihui-haihui,
printre sus/urile toamnei.../ tu-i înaltul toamnei, tu-i!
Bună dimineaţa-i bună/ când ajung la geam să spui
ce să fac în toamna-ceasta.../ tu-i mirarea toamnei, tu-i!
Ce să fac în toamna-ceasta?.../ gust şi-mi pare amărui
chiar întâiul de răpciune.../ tu-i amarul toamnei, tu-i!...
Mi se pare dulce moartea/ când mi-i viaţ-a nimănui
şi nimica nu se pierde.../ tu-i mormântul toamnei, tu-i!
Tu-i mirarea toamnei, tu-i! (despre dulceaţă) Scris de Ion Zimbru
Mai multe din această categorie:
