ai cheltuit cu mine o avere
era să-ţi dai şi viaţa pentru mine
dar te-ai oprit (la timp) când ai văzut
ce fel de oarecare/oarecine
îmi stă-n putinţă şi îţi stă în cale
şi-şi etalează inima de piatră
pe foc şi pe văzduh şi pe pământ...
nici câinii n-o mănâncă şi n-o latră!
ai cheltuit cu mine o avere
era să-ţi dai şi moartea pentru mine
dar te-ai oprit (la timp) când ai văzut
că nu am lăcrămare şi ruşine
că sunt imun la otrăviri cu cele
mai fine ascuţişuri ne/curate
că nu mă doare sacrificiul tău...
prea(ne)spăimoasa mea singurătate!
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" La timp (poem de cheltuială) Scris de Ion Zimbru
Mai multe din această categorie:
