!prietenul meu este gata/ să intre-n lumina cea mare
cu toată încrederea-n sine/ cu-atâta şi-atâta candoare!
!îl văd cum trimite spre zare/ privirea-i senină şi lungă
de-aici pân-acolo...şi parcă/ surâde şi-aşteaptă poruncă!
!şi dă dezlegare la câine/ la cai şi la visuri să plece
oricum şi oricând şi oriunde/ e vreme şi caldă şi rece!
!citeşte ce-au scris muritorii/ în cărţi şi caiete la şcoală
cu dor cu păsare cu grijă/ cu lacrimi şi fără greşeală!
!şi crede că toate-s bătute/ în cuie pe cruce pe rânduri
de semne şi dulci şi amare/ închise în câteva scânduri!
!s-aude porunca...e timpul/ rostirii pe ultima filă
eu sunt şi am fost totdeauna/ prietenul meu fără milă!
La capătul tunelului (Starea Poeziei...după 33 de ani fără Nichita Stănescu) Scris de Ion Zimbru
Mai multe din această categorie:
