Intervenţia statului prin garantare în cadrul Programului Prima Casă se va reduce gradual, începând cu 1 ianuarie 2018, informează Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Măsura vine după ce inclusiv BNR a arătat că sistemul de garantare ar trebui să se orienteze în special spre persoanele cu venituri mai mici, care au cu adevărat nevoie de sprijin pentru achiziţia unei locuinţe.
Împrumuturile destinate achiziţiilor imobiliare au reprezentat o componentă importantă în volumul total al creditelor, iar în ultimul an au cunoscut un trend ascendent, mai ales că a fost o perioadă cu dobânzi mici. De exemplu, pe piaţa bancară gălăţeană, creditele imobiliare aveau, la sfârşitul lunii octombrie, o valoare de peste 1,11 miliarde de lei, cu peste 97,6 milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Unul dintre motoarele creditării a fost Programul Prima Casă, inclusiv pentru locuinţele mai scumpe, fapt ce s-a făcut simţit inclusiv în creşterea per ansamblu a preţurilor pe piaţa imobiliară. Acest lucru a vulnerabilizat poziţia celor cu venituri mai mici, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi în ceea ce priveşte costurile creditării.
"Noua strategie de alocare a plafoanelor se înscrie pe linia reducerii graduale a intervenţiei statului prin garantare, asumând că piaţa creditului ipotecar se va dezvolta concomitent cu creşterea accesibilităţii populaţiei la produsele standard ale băncilor", se arată într-un comunicat al FNGCIMM, care citează un Ordin al ministrului Finanţelor Publice publicat în Monitorul Oficial.
Potrivit documentului, asumarea unei proporţii echilibrate între creditele contractate în cadrul Programului Prima Casă şi cele contractate în condiţiile standard oferite de finanţatori este o parte importantă a unei politici publice de orientare a Programului Prima Casă către susţinerea unor obiective sociale bine definite pe termen mediu şi lung.
Pe categorii de împrumuturi, la nivelul Galaţiului, creditele imobiliare în lei au avansat de la 456,1 milioane de lei la 604,9 milioane de lei. În ceea ce priveşte creditele imobiliare în valută, acestea au înregistrat o scădere de la echivalentul a 559,5 milioane de lei la 508,3 milioane de lei. Pe de altă parte, creşterea dobânzii de referinţă ROBOR, dar şi accentuarea procesului inflaţionist au crescut gradul de îndatorare al persoanelor cu venituri mai mici.
În acest context, directorul general al FNGCIMM, Alexandru Petrescu, a precizat: „Există o preocupare majoră de optimizare a proceselor de garantare la nivelul FNGCIMM. Pentru Programul Prima Casă, în paralel cu procesul de eficientizare a fluxului de garantare, se desfăşoară procese de recalibrare şi reparametrizare ce pot conduce la o targetare cât mai eficientă din punct de vedere social, pentru a putea beneficia de acest program acei oameni care au o reală nevoie de locuinţă. Programul evoluează permanent, răspundem prompt dinamicii pieţei, astfel încât să aibă o adresabilitate socială cât mai eficientă şi să genereze beneficii maxime”.
