Cu buzunarele „la psihiatru”!

Cu buzunarele „la psihiatru”!

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

* Finanţele gălăţenilor au luat-o rara * Creditarea bate pasul pe loc, cu fluctuaţii în jurul cifrei de 4 miliarde lei * Împrumuturile în valută le-au devansat pe cele în moneda naţională * În ciuda condiţiilor financiare dificile, conturile gălăţenilor au crescut cu aproape 400 milioane lei * În total, economiile au ajuns la peste 2,4 miliarde lei * În acelaşi timp, creditele restante au cunoscut o creştere aproape exponenţială, la peste 141 milioane lei *

Exact în urmă cu un an de zile, criza financiară bătea şi la porţile gălăţenilor, chit că încă ne mai plăcea să ne amăgim cu gândul că „economia duduie” şi că suntem prea departe de taifunul care mătura bursele occidentale.

Acum starea de criză pare la fel de „naturală” ca şi virozele de sezon. Din datele BNR, cumulate din septembrie 2008 până în august 2009, se vede cam cum au reacţionat gălăţenii în faţa tăvălugului economic. Suntem, se pare, în convalescenţă. Mai avem însă destul până să revenim cu totul pe linia de plutire.

Turbulenţe pe zona creditării

Pe partea de creditare, dacă ar fi să cumulăm creditele în moneda naţională cu cele în valută, gălăţenii au coborât după un an de criză de la 4,124 miliarde lei la 4,075 miliarde lei. Nu a fost însă o scădere liniară, iar evoluţia creditelor în lei a fost diferită de cea a creditelor în valută.

Astfel, chiar dacă primele semne ale crizei au început să se simtă încă din septembrie 2008, creditarea a mai mers „din inerţie” până în ianuarie 2009, când a fost atins plafonul maxim al valorii împrumuturilor - 4,305 miliarde lei.

De atunci, valoarea totală a creditelor a scăzut constant până în iulie, când s-a atins nivelul de 4,038 miliarde lei. În luna august, înviorarea creditării a dus la o creştere a împrumuturilor cu 37 milioane lei.

Raporturile dintre leu şi euro au influenţat puternic orientarea spre moneda de acordare a împrumuturilor. Dacă până în octombrie creditele în lei aveau o pondere mai mare decât cea a creditelor în valută, din noiembrie trendul s-a inversat, iar valuta a venit la putere.

Însă, dacă împrumuturile în lei au scăzut aproape liniar, pe creditarea în valută nu au lipsit „turbulenţele” în ton cu fluctuaţiile de pe piaţa financiară. De exemplu, înviorarea creditării din ultima lună a venit pe fondul acordării de mai multe credite în valută şi scăderii celor în lei.

Restanţele în creştere puternică

Că am trecut printr-un an greu se vede din evoluţia creditelor restante. Practic, din septembrie 2008 până în august 2009, saltul datoriilor neonorate a fost de la 28,44 milioane lei la 141,44 milioane lei, adică de cinci ori mai multe!

Cele mai mari probleme au fost în zona creditelor în valută. Dacă în septembrie acestea erau, echivalentul în moneda naţională, de 8,73 milioane lei, o repliere a gălăţenilor în faţa cutremurelor generate din diferenţele de curs a reuşit doar în octombrie (3,02 milioane lei restanţe) pentru ca în decembrie derapajul să fie unul major: 50,16 milioane lei credite restante!

Îmbucurător este că, deşi împrumuturile în valută neachitate au ajuns, în mai, la valoarea de 86,8 milioane lei, de atunci până în prezent au scăzut la 27,9 milioane lei.

În aceste condiţii, tot la creditele în lei se înregistrează cele mai mari restanţe, saltul fiind de la 19,7 milioane de lei, în septembrie 2008, la 114,25 milioane lei, la sfârşitul lui august 2009.

Bani la ciorap

Este de remarcat că şi în cazul gălăţenilor vremurile de criză au dus la tendinţa de creştere a dorinţei de economisire. Formula bani albi pentru zile negre a fost stimulată şi de dobânzile practicate de băncile dornice să atragă lichidităţi.

În ultimul an, conturile gălăţenilor au crescut cu aproape 400 milioane lei, de la 2 miliarde în septembrie 2008 la 2,43 miliarde în august 2009. Ponderea este deţinută de economiile în moneda naţională, disponibilităţile la vedere şi depozitele la termen ale gălăţenilor atingând nivelul de 1,81 miliarde lei. În valută, în conturi s-a strâns echivalentul a aproximativ 617 milioane lei.

Rămâne de văzut dacă zelul pentru economisire se va păstra în continuare, dat fiind faptul că dobânzile bancare au început să nu mai fie la fel de atractive ca în urmă cu câteva luni.

În ceea ce priveşte tabloul general, previziunile pendulează între pesimism şi optimism. Unii spun că ne îndreptăm spre ieşirea din criză, dovadă şi redresarea unor parametri financiari, alţi spun că oricând este posibilă o accentuare a problemelor, date fiind convulsiile la nivel social şi politic, efectele reflectându-se automat şi asupra mediului economic.

Oricum ar fi, criza ne-a învăţat că prudenţa este mama înţelepciunii şi că, fie şi atunci când „economia duduie” nu e sănătos să te întinzi mai mult decât te ţine plapuma.

Citit 1516 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.