După mai bine de patru decenii de utilizare, platforma de foraj marin Gloria, construită în Şantierul Naval Galaţi, a fost adusă la ţărm, în portul Agigea, din Constanţa, informează compania OMV Petrom. Utilajul a fost folosit în operaţiuni de producţie a ţiţeiului şi gazelor din zăcământul Sinoe, în apele de mică adâncime ale Mării Negre. Este pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producţie în România.
"Se marchează astfel sfârşitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj şi producţie în apele româneşti ale Mării Negre şi prima operaţiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria şi-a adus din plin contribuţia la asigurarea necesarului de energie al României. Vom opera în continuare celelalte şase platforme marine de producţie, care asigură peste 16 la sută din producţia grupului", a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de Upstream.
Producţia din zăcământul Sinoe este în prezent suspendată, iar sondele rămase pe platforma dedicată sunt puse în conservare, în condiţii de siguranţă.
Platforma de foraj marin "Gloria", prima de acest fel construită în România, a fost lansată la apă în 1975. Din punct de vedere tehnic, platforma era una de tip autoridicătoare cu patru picioare cu zăbrele din material tubular, realiază după licenţa unei companii americane (Offshore Co, SUA). La construcţia platformei în Şantierul Naval Galaţi au fost utilizate echipamente ale unor unităţi din Galaţi, precum şi de la alte unităţi industriale din ţară.
După ce a fost construită în cala din Şantierul Naval Galaţi, platforma "Gloria" a fost transportată pe Dunăre, cu ajutorul remorcherelor, până în Portul Constanţa. Platforma, complet echipată, a fost livrată Petromar, societate de stat special înfiinţată pentru exploatarea zăcămintelor marine. "Gloria" şi-a început activitatea de foraj în septembrie 1976, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre, la o adâncime maximă a apei de 90 metri. În perioada 1976-1986, "Gloria" a funcţionat ca platformă de foraj, forând 17 sonde cu o lungime cumulată de aproximativ 50.000 de metri.
În perioada 1987-1998, "Gloria" a fost folosită ca platformă de producţie pentru primul zăcământ offshore pus în producţie în România - "Lebăda Est". Începând din 1998, platforma "Gloria" s-a aflat pe zăcământul Sinoe, la aproximativ 30 de km de ţărm, în ape de aproximativ 40 de metri adâncime şi a fost folosită ca platformă de producţie. Producţia sa cumulată în ultimii 20 de ani este echivalentă cu peste 20 de milioane de plinuri auto şi cu energia necesară pentru a încălzi peste 170.000 de locuinţe.
Potrivit OMV Petrom, actualul proprietar al platformei "Gloria", echipamentul a ajuns la limita duratei de viaţă după mai mult de 40 de ani de utilizare. OMV Petrom a contractat GSP Offshore, o companie românească, pentru serviciile de dezafectare a platformei. Soluţia de dezafectare a constat în repunerea în funcţiune a sistemului de ridicare/ coborâre a platformei, poziţionarea platformei pe o barjă de transport (GSP Big Foot2) şi tractarea acesteia până la ţărm, operaţiune finalizată în această săptămână.
În afară de „Gloria”, în Şantierul Naval Galaţi au mai fost construite încă şase platforme de foraj marin: ”Orizont” (1981), ”Prometeu” (1984), ”Fortuna” (1985), ”Atlas” (1985), ”Jupiter” (1987) şi ”Saturn” (1988).
Platforma „Gloria”, caracteristice tehnice
Lungime - 73 m; lățime - 41 m; suprafața - 2500 mp; înălțimea turlei - 70 m; înălțimea bordului liber - 12 m; greutate totală - 7.000 t; picioare de susținere - 4x122 m; adâncimea de foraj - 6.000 m; echipaj - 70 oameni. Alte dotări: stații radio, elicoptere, nave speciale de legătură cu țărmul.
