Evaluaţi acest articol
(7 voturi)
2 comentarii

Negocierile privind „Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă”, din cadrul viitorului Pact Ecologic European (The European Green Deal) ce va fi adoptat la nivelul UE, „vor fi vitale pentru viitorul siderurgiei gălăţene, autorităţile române având datoria de a se implica în stabilirea unor instrumente financiare europene echitabile pentru protecţia sectoarelor industriale cele mai vulnerabile”, a declarat europarlamentarul gălăţean Dan Nica.

“Pactul Ecologic European” este parte a unei strategii UE mai ample ce vizează, la iniţiativa Comisiei Europene, tranziţia, până în 2050, către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, ca parte a procesului de stopare a schimbărilor climatice. Una dintre ţintele cele mai ambiţioase, care priveşte direct economia Galaţiului, este sprijinirea unei producţii de oţel fără emisii de dioxid de carbon până în… 2030!
În ultima sesiune plenară a Parlamentului European din 2019, de la Strasbourg, acest subiect a făcut obiectul dezbaterilor grupului de lucru al Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE) privind „Pactul Ecologic European”, prezidat de europarlamentarul Dan Nica.
Conform Comisiei Europene „această tranziţie nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă” (Ursula von der Leyen, preşedintele CE) şi „avem nevoie de o tranziţie echitabilă pentru toţi. Altfel, această tranziţie nu va putea fi realizată” (Frans Timmermans, vicepreşedintele executiv al CE). Pe de altă parte, forma efectivă pe care „Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă” o va lua, ca instrument financiar în cadrul fondurilor europene de coeziune, este o chestiune cât se poate de pragmatică. Din acest punct de vedere, unele state UE, printre care şi România ar trebui să fie în mod particular interesate.
„Acest Pact Ecologic European ne dă mari speranţe pentru viitorul cetăţenilor UE, pe de altă parte el presupune nişte costuri. Conform studiilor realizate de instituţiile europene, în cazul României, costul pentru atingerea obiectivelor pentru anul 2030 (reducerea cu 50 – 55 la sută a emisiilor de carbon la nivelul UE; decarbonizarea industriilor cu consum mare de energie: industria oţelului, cimentului, în special - n.r.) ar fi de aproape 4 la sută din PIB şi o sumă de aproape 80 de miliarde de euro care trebuie cheltuiţi în fiecare dintre anii care urmează până în 2030, deci aproape opt miliarde de euro anual”, a declarat europarlamentarul Dan Nica. Acesta a precizat că într-o situaţie asemănătoare sunt şi state precum Italia sau Spania, prin urmare ar fi utilă o convergenţă a eforturilor de negociere în sensul protejării sectoarelor vulnerabile.

Costurile sociale ale tranziţiei 

Una dintre probleme este reprezentată şi de costurile sociale pe care tranziţia la o economie ecologică le presupune, mai ales în cazul în regiunile monoindustriale (precum regiunile miniere din Oltenia) sau cu consum mare de energie (combinatul siderurgic – Galaţi, Alro - Slatina, Alum – Tulcea, fabricile de ciment etc.). Prin urmare, forma în care va fi configurat „Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă” va fi vital pentru aceste regiuni. De modul de accesare a acestor fonduri europene – într-o primă fază Comisia Europeană propune o alocare la nivelul UE de 100 miliarde de euro – depinde asigurarea unor instrumente atât pentru adaptarea la noile condiţii ale sectoarelor energofage, cât şi pentru dezvoltarea unor noi tipuri de afaceri, pentru calificare profesională, astfel încât tranziţia la o „economie verde” să se facă fără a genera tensiuni sociale.
„Prin urmare, Guvernul României, în special, are datoria de a urmări şi a se implica în aceste negocieri, de a apăra interese naţionale, de a iniţia inclusiv un plan coerent de valorificare a instrumentelor financiare europene în scopul modernizării sectoarelor mai vulnerabile. Uniunea Europeană alocă fonduri, dar nu vine nimeni să ni le bage în traistă dacă noi, în primul rând, nu venim cu argumente şi nu ne susţinem în mod activ poziţia”, a arătat europarlamentarul gălăţean.

Primăvara se numără propunerile

În cadrul „Pactul Ecologic European”, „Mecanismul pentru tranziţie echitabilă”, instituit în cadrul politicii de coeziune, ar urma să aibă „un efect de levier” al resurselor din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european, susţine Comisia Europeană. În acelaşi timp, preşedinte CE, Ursula von der Leyen, admite că ţintele sunt foarte ambiţioase. „This is Europe’s „man on the moon” moment” (Acesta este momentul „omului pe Lună” al Europei), a declarat preşedintele CE, făcând trimitere la celebrul discurs al lui Kennedy care deschidea o nouă eră spaţială în anii ’60.
În următoarea perioadă, în martie, vom afla şi care este, la modul concret, primul pachet de propuneri al Comisiei Europene, ca parte a planului pe care instituţiile europene îl au în vedere. E vorba de instrumente financiare, dar şi de modificări consistente ale legislaţiei europene. Prin urmare, e nevoie nu numai de ţinte care au drept miză însăşi planeta, dar şi de negociatori care să rămână cu picioarele pe pământ. Nu ne rămâne decât să sperăm că România, fie că e vorba de instituţiile europene sau cele naţionale, va avea capacitatea de a face faţă unei astfel de provocări.

Mecanismul de ajustare la frontieră

În contextul discuţiilor privind „Pactul Ecologic European”, în dezbaterile Comisiei ITRE a Parlamentului European a fost atinsă şi problema întârzierii unui „mecanism de ajustare la frontieră” care să prevină inundarea pieţei UE de importuri care nu respectă în procesul de producţie norme de mediu comparabile cu cele valabile pe piaţa europeană.
„Noi am impus industriei siderurgice scăderea emisiilor de carbon, dar, în acelaşi timp, am avut o creştere accelerată a importurilor de produse din oţel – în 2018 a crescut cu 13 la sută, ajungând la 40 milioane de tone, o bună parte provenind din ţări precum Turcia, India, China, Ucraina, în care se ţine prea puţin cont de normele de mediu. Dacă afectăm industria europeană, dar în acelaşi timp importăm produse din ţări cu emisii de carbon de două, trei ori mai mari, n-am făcut nimic”, a avertizat europarlamentarul Dan Nica.
Mecanismul de ajustare la frontieră ar fi trebuit introdus din primul trimestru al anului 2020, dar, oficial, au apărut întârzieri în negocierea măsurii cu Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

Aceste articole au fost realizate ca urmare a invitaţiei de a participa la dezbaterile din Parlamentul European, la Strasbourg, din luna decembrie 2019, adresată de europarlamentarul Dan Nica, în numele grupului socialiştilor europeni (PES), cheltuielile aferente acestei deplasări fiind suportate de către organizatori.

Citit 3381 ori Ultima modificare Miercuri, 15 Ianuarie 2020 19:11

2 comentarii

  • postat de dobitoc cretin idiot Duminică, 19 Ianuarie 2020 02:35 89.137.136.*** Link la comentariu
    1
    1

    In curand o sa se trezeasca un prrost de socialist sa puna taxa pe centrala ca polueaza. Totul polueaza. Si placutele de frana polueaza. Vreti sa puneti taxe ca sa saraceasca complet romanul dar nu produceti nimic voi astia care puneti doar taxe. Sa nu mai muncim si sa nu mai producem nimic ca polueaza. Dar cand scrii asemenea aberatii nu poluezi lumea? Taxa pe aer cand o puneti? Ca va miroase gura si poluati!

    Raportează
  • postat de Eu Joi, 16 Ianuarie 2020 08:53 5.13.138.*** Link la comentariu
    11
    4

    Si centralele de apartamente care emana poluanti periculosi atat la exterior cat si in interior, de cand cu moda debransarilor care a adus in cap sistemul centralizat, economic si nepoluant. Cum ramane cu efectele nocive pe care gazele arse de la centralele individuale pe gaze naturale le au asupra sănătăţii?
    E ca şi cum ai pune oamenii să respire zi şi noapte la ţevile de eşapament.

    În gazele emanate de centralele termice individuale există zeci de poluanţi, inclusiv compuşi de azot, de sulf, metale grele, radicali liberi. Pe lângă aceşti poluanţi (unii mutageni şi genotoxici) exista şi particule ultrafine de funingine, care sunt cancerigene. Funinginea este un agent cancerigen, pe primul loc în listele de agenţi cancerigeni în toate ţările.

    Centrala de apartament emană peste 70 de produși cancerigeni! Poluarea la interior este mai complexă decât cea de la exterior, concentrațiile unor poluanți, ca de exemplu dioxidul de azot, fiind mai mare la interior.

    Raportează

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro