* Înlocuirea impozitului minim cu impozitul forfetar nu va stopa declinul mediului de afaceri, apreciază CNIPMMR * Zece firme gălăţene dispar zilnic de pe scena economică * În materie de fiscalitate, IMM-urile dau prioritate marilor companii şi multinaţionalelor * Patronatele propun adoptarea modelului belgian privind introducerea unui plafon minim de impozitare *
„Unda de şoc” a crizei financiare şi introducerii impozitului minim este încă departe de a se fi atenuat. În medie, zece agenţi economici dispar zilnic din circuitul economic gălăţean, cu toate consecinţele de rigoare în ceea ce priveşte creşterea şomajului, scăderea producţiei sau limitarea încasărilor bugetare.
Nici ideea înlocuirii impozitului minim cu impozitul forfetar nu este, în opinia IMM-urilor din cadrul CNIPMMR, o soluţie salvatoare. „Suntem total împotriva atât a instituirii impozitului forfetar, cât şi împotriva menţinerii impozitului minim. În condiţiile crizei financiare, a fiscalităţii excesive, este ca şi cum am cădea din lac în puţ.
De asemenea, este foarte curios cum de la nivel guvernamental se fac prognoze de creştere economică, în condiţiile în care în toate sectoarele, indiferent dacă vorbim de construcţii, de comerţ, de servicii, activitatea încă se duce la vale!”, ne-a declarat Marian Filimon, vicepreşedintele CNIPMMR.
La nivelul Galaţiului, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, în luna ianuarie au trecut pe „linie moartă” 274 de societăţi, din care 151 prin suspendarea activităţii, 80 prin radiere voluntară şi 43 prin dizolvare. Acestea se adaugă celor 5.000 de societăţi ce şi-au încetat activitatea în cursul anului 2009.
Noi valuri de disponibilizări
Semnalele care vin din mediul economic sunt, în continuare, departe de a fi încurajatoare, mai ales în zona microîntreprinderilor, unde s-a trecut de la impozitul pe venit de trei la sută la clasicul impozit pe profit de 16 la sută.
CNIPMMR a realizat la începutul acestei luni un studiu pe un eşantion reprezentativ din rândul microîntreprinderilor, pentru a evalua care va fi efectul introducerii noului impozit. Cu această ocazie, aproape 30 la sută dintre respondenţi au declarat că vor închide firmele, iar 16 la sută vor opta în cel mai bun caz pentru transferarea activităţii pe tipul de persoană fizică autorizată (PFA)!
De asemenea, 40 la sută din firme vor opera disponibilizări. Dintre acestea, în 53 la sută din cazuri îşi vor pierde locurile de muncă între unul şi doi angajaţi, în 37 la sută din cazuri este vorba de 3-4 angajaţi, iar în zece la sută din cazuri între 5 şi 9 angajaţi.
„Asta se întâmplă când se iau nişte măsuri împotriva mersului firesc al lucrurilor. Păi, ce facem, în loc să ajutăm mediul economic să se relanseze, să poată produce, să genereze locuri de muncă, îi mai punem un rând de dări?”.
„Unii îşi imaginează că, dacă măresc impozitele, vor avea şi mai mulţi bani pentru susţinerea unui sistem bugetar grevat de birocraţie, ineficienţă şi clientelism”.
„Fals! Pe hârtie e una, dar în economia reală firmele rezistă cu greu, iar o nouă povară nu va face decât să doboare şi mai multe dintre ele”, a subliniat vicepreşedintele CNIPMMR.
Afaceri mari şi noroc
În opinia patronatelor gălăţene, dacă Executivul ţine neapărat să existe un impozit forfetar, selectarea domeniilor de referinţă ar trebui să se facă pe baza unei analize economice şi sociale riguroase. Trebuie, de exemplu, să se ţină cont de nivelul rentabilităţii, de ponderea în PIB, de totalul activelor dintr-un domeniu sau altul.
În acest context, CNIPMMR solicită ca reglementarea impozitului forfetar să vizeze cu prioritate sectoarele în care activează firmele multinaţionale şi marile întreprinderi, din domenii precum alcoolul, tutunul şi industria petrochimică, în care, potrivit datelor raportate, gradul de rentabilitate ar fi foarte mic.
De asemenea, se consideră că ar trebui avut în vedere şi domeniul jocurilor de noroc.
„Până acum, doar IMM-urile au fost taxate şi suprataxate. Iar în marile afaceri, în care în mod evident există destule semne de întrebare, nimeni nu vrea să se bage”.
„Dar, dacă se vrea cu adevărat o rezolvare, trebuie realizată o abordare diferenţiată a impozitării forfetare, care să prevină dificultăţile întreprinzătorilor rezultate din disproporţiile mari dintre impozitul datorat şi veniturile realizate de agenţii economici”, a explicat reprezentantul patronatelor.
Modelul belgian
În stabilirea regimului fiscal ar trebui să se ţină cont de specificul activităţii IMM-urilor şi să se fixeze un venit minim lunar care să nu fie impozitat, aşa cum se practică în alte ţări europene.
„De exemplu, mergând pe modelul aplicat în Belgia, CNIPMMR propune ca, pentru IMM-uri, impozitarea să excludă veniturile situate sub un plafon minim de 50.000 euro”.
„În cel mai rău caz, pentru IMM-uri, impozitarea trebuie să excludă veniturile situate sub un plafon minim egal cu salariul mediu brut în sectorul public, şi anume de 26.388 lei/an în 2010”, a arătat vicepreşedintele CNIPMMR, Marian Filimon.
Reprezentantul IMM-urilor a mai precizat că, în prezent, mediul economic este descurajant şi pentru cei vor să-şi deschidă o afacere. O dovadă în acest sens este şi faptul că, în ianuarie, doar 177 de persoane s-au încumetat să facă primii paşi în dezvoltarea unei afaceri.
„Şi în condiţii normale este, până la urmă, un act de curaj să-ţi iei responsabilitatea unei societăţi. Ce să mai spunem de ce se întâmplă acum. Tocmai de aceea trebuie o strategie coerentă în sprijinirea mediului de afaceri pentru a se salva ce se mai poate salva”.
„Altfel, la fel ca şi anul trecut, vom avea zeci de mii de firme închise şi şomaj la cote-record”, a mai declarat vicepreşedintele CNIPMMR.
Patronatele îşi manifestă toată disponibilitate de a colabora în găsirea unor soluţii echitabile, rămâne însă de văzut dacă vor avea urechi de auzit cei ce ar trebui să audă.
