Anunţul ambasadorului SUA, Adrian Zuckerman, privind sprijinul american pentru două mari proiecte de infrastructură - o autostradă şi o cale ferată - care să lege portul Gdansk (Polonia) de portul Constanţa a stârnit speranţe şi la Galaţi, cu atât mai mult cu cât, tot în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări (Baltică, Adriatică şi Marea Neagră - n.r.), s-a discutat de-a lungul timpului şi despre proiectul unei legături navigabile între Gdansk şi zona Galaţi - Constanţa. Mulţi speră că autostrada pomenită de americani va trece prin Moldova şi va include podul peste Dunăre dintre Galaţi şi Brăila.
Ideea unei legături pe apă între Gdansk şi Galaţi a fost lansată încă din 1920, de Fundaţia "Carol I", care a conceput, cu sprijinul Academiei Române, un proiect de amenajare a râurilor interioare pe axa Vistula - San - Nistru - Prut, astfel încât să se creeze o cale navigabilă care să unească Marea Neagră cu Marea Baltică. Acest traseu ar fi urmat să aibă o lungime de 1.900 km şi ar scurta considerabil vechile rute de transport. Această ideea a fost abordată şi în dezbaterile din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, fiind sprijinită inclusiv de autorităţile publice şi patronatele din Galaţi, dat fiind faptul că un astfel de proiect (re)lansa în regiunea noastră un important nod comercial. Proiectul a fost prezentat inclusiv la summitul de la București, din 2018, al ţărilor membre în Iniţiativa celor Trei Mări.
Proiectul căilor navigabile, deşi foarte interesant din punct de vedere tehnic, ridică, totuşi, o serie de probleme în ceea ce priveşte normele de mediu, conform standardelor actuale, mai ales că presupune şi un sistem de ecluze. Poate că de asta nici nu prea s-a mai auzit de el în ultimul timp. Iată însă că ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman, vorbeşte de o autostradă şi o cale ferată care să lege Gdansk de Constanţa, iar ruta cea mai scurtă ar fi, teoretic, tot prin zona Galaţi - Brăila, pe reperele axei râurilor interioare, mai ales că s-ar asigura şi conectarea Modovei cu marile rute de transport europene.
Pe de altă parte, dincolo de valoarea comercială, proiectele rutelor de transport prezentate în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări au şi o valoare strategică militară. Mai exact, sunt menite să crească mobilitatea forţelor NATO pe flancul estic, pentru a se putea deplasa cât mai rapid între Marea Baltică şi Marea Neagră. De aici şi interesul SUA - ca lider la Alianţei şi principală contrapondere la tendinţele belicoase ale Rusiei - pentru aceste proiecte. De altfel, după relocarea forţelor americane din Germania, cele mai numeroase contingente SUA vor fi relocate în Polonia şi România, fapt confirmat inclusiv de ambasadorul Zuckerman. Privind lucrurile din această perspectivă, alte rute, decât cea prin Galaţi, par a fi favorizate din punct de vedere militar. Mai exact, pe partea feroviară este vorba de proiectul "Rail-2-Sea", iar pe rutier de proiectul "Via Carpathica", proiecte care însă nu trec prin Moldova, ci prin zona de vest a României, pentru a ajunge mai departe la Bucureşti şi apoi la Constanţa.
Pe partea feroviară, Galaţiul ar fi avut o şansă, poate, dacă podul peste Dunăre din zona noastră ar fi fost prevăzut şi cu cale ferată. Din păcate, nu s-a întâmplat aşa.
Pe rutier, Galaţiul ar putea fi inclus pe un traseu care să unească Nordul cu Sudul Europei doar dacă Statele Unite iau în calcul (cel puţin în viitor) o mai mare apropiere de Republica Moldova şi Ucraina, dar dată fiind instabilitatea din aceste regiuni, tot un traseu de transport care să treacă exclusiv prin ţări NATO, având eventual ca scut Carpaţii, ar fi de preferat.
Vestea bună ar fi că, tot în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări se are în vedere dezvoltarea proiectului FAIRway, privind modernizarea şenalului navigabil al Dunării, demarat deja cu fonduri europene, în care este implicat şi Galaţiul, precum şi realizarea unor culoare de transport pentru energie, în care este inclus şi Galaţiul.
În acelaşi timp, deşi potenţialul unor proiecte precum "Rail-2-Sea" şi "Via Carpathica" ar fi incontestabil pentru dezvoltarea României, autorităţile naţionale şi aliaţii noştri n-ar trebui să neglijeze în planurile de viitor nici Moldova. La urma-urmei, la fel de importantă din punct de vedere strategic este asigurarea unei dezvoltări echilibrate a întregului teritoriu al României şi reducerea disparităţilor regionale.
În timp ce la Galaţi încă "îi mai aşteptăm pe americani", inclusiv prin Iniţiativa celor Trei Mări, ar fi bine să se urgenteze cel puţin realizarea drumurilor expres care să asigure legăturile cu restul ţării. Şi aici, de-a lungul timpului, s-au tot trasat hărţi, inclusiv în Master Planul de Transport, dar Moldova este, încă, singura din regiunile istorice fără nici măcar un kilometru de autostradă!
„Oportunităţi extraordinare pentru România”
"România este la un pas de a păși în calea unor oportunități extraordinare!", a declarat ambasadorul Adrian Zuckerman. "Statele Unite și România au realizat multe împreună! Pe măsură ce continuă să lucreze împreună, vom vedea cum România își va asuma rolul de lider în Europa, care îi revine de drept. România a demonstrat și continuă să demonstreze că are un spirit ce nu poate fi dominat, precum și o dedicare de neclintit față de valorile democratice. A venit momentul României, iar perioada Renașterii în România se derulează sub ochii noștri!", a precizat ambasadorul SUA.
